Ministerul Economiei, care controlează operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, cu 58,5% din acțiuni, a votat în AGA de ieri a companiei împotriva rectificării bugetului pe 2017 al Transgaz prin suplimentarea cheltuielilor pentru investiții de anul acesta cu 41 milioane lei, sumă necesară preluării Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni. Ultimul termen limită de depunere a ofertelor la licitația de privatizare a VestmoldTransgaz organizată de Agenția Proprietății Publice (APP) de la Chișinău, prelungit deja de 2 ori, a fost fixat pe 28 decembrie, adică peste două săptămâni.
Votul negativ al ministerului a condus însă la neaprobarea în AGA a rectificării bugetare solicitate de Transgaz în scopul participării la privatizarea Vestmoldtransgaz.
"Nu aprobă rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al SNTGN Transgaz SA aferent anului 2017 și a estimărilor pentru anii 2018-2019 motivat de faptul că modificarea indicatorilor prevăzuți în anexa nr. 4 la bugetul de venituri și cheltuieli este de competența Consiliului de Administrație", se arată în hotărârea AGA Transgaz de marți.
Anexa nr. 4 la buget cuprinde programul de investiții și dotări, precum și sursele de finanțare ale acestora. Rectificarea bugetară a fost respinsă în AGA cu 58,5% din numărul total de voturi, procent echivalent cu deținerea de capital a Ministerului Economiei la Transgaz.
"Întreaga responsabilitate pentru fundamentarea indicatorilor economico–financiari, pentru întocmirea proiectului de rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2017 și a proiecțiilor pentru anii 2018 și 2019, cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare, pentru aplicarea prevederilor bugetului astfel aprobat în limitele stabilite de lege, aparține conducerii administrative și executive a societății", se mai menționează în hotărârea AGA Transgaz.
Transgaz solicitase rectificarea bugetului pe 2017 prin majorarea cheltuielilor pentru investiții de la 704,364 milioane lei la 745,364 milioane lei, respectiv cu suma de 41 milioane lei, echivalentă cu prețul de pornire al licitației de privatizare a Vestmoldtransgaz fixat de către Agenția Proprietății Publice (APP) de la Chișinău, aflată în subordinea Guvernului Republicii Moldova.
Vestmoldtransgaz a fost scoasă la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația realizării de investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani, sumă echivalentă cu valoarea proiectului de extindere până la Chișinău a gazoductului Iași-Ungheni și de majorare a capacității de transport a acestuia.
Agenția anunțase inițial că Vestmoldtransgaz, care administrează gazoductul Iași-Ungheni, va fi scoasă la licitație în perioada 27 noiembrie- 1 decembrie 2017. Ulterior, APP a prelungit de două ori termenul, ultima dată la jumătatea lunii trecute, când a stabilit drept dată limită pentru depunerea ofertelor ziua de 28 decembrie. Până atunci mai sunt două săptămâni.
În schimb, în AGA Transgaz de marți s-a aprobat, cu votul pozitiv al Ministerului Economiei, înființarea în Republica Moldova a SRL-ului prin care ar urma să fie preluat Vestmoldtransgaz.
Analiștii economici apreciază că lansarea procesului de privatizare de către Guvernul moldovean are ca scop accelerarea lucrărilor de extindere a conductei Iași-Ungheni spre Chișinău, pentru că această să poată fi utilizată la un potențial mai mare.
În august 2014, la Ungheni, a fost lansat gazoductul de interconectare a sistemelor de transport gaze dintre România și Republica Moldova, iar în luna decembrie a anului 2014 a fost recepția finală a gazoductului.
Conducta, care leagă sistemele de transport de gaze naturale din România și Republica Moldova, a fost finalizată în 2015, dar încă nu funcționează la capacitate maximă. Autoritățile moldovene au anunțat anul acesta că extinderea gazoductului Iași-Ungheni către Chișinău este programată a fi finalizată la finele anului 2018, față de luna mai 2018, care era termenul inițial.
România, prin OMV Petrom Gas, a vândut în ultimii doi ani Republicii Moldova doar puțin peste 2 milioane metri cubi de gaze naturale, în pofida faptului că, în prezent, gazoductul Iași-Ungheni ar putea asigura un debit maxim de 60.000 mc/h (525 milioane metri cubi pe an). Cu alte cuvinte, volumul de gaz care a părăsit România cu destinația Republica Moldova, mai exact către compania SC Energocom SA Moldova, parteneră a OMV Petrom Gas, reprezintă doar 0,2% din debitul maxim al gazoductului.
Principalele motive invocate sunt condițiile tehnice și configurația existentă a sistemului de transport gaze din Republica Moldova, care limitează debitul maxim ce poate fi preluat de operatorul Vestmoldtransgaz la 10.000 de mc/h. Însă, chiar și așa, Vestmoldtransgaz ar putea prelua anual un volum de peste 87 milioane de metri cubi și nu unul de doar 1 milion metri cubi, cum s-a întâmplat atât în 2015, cât și în 2016. Și ar putea importa gaz din România pe tot cuprinsul anului și nu numai 2 luni pe an, cum a făcut în 2015 și 2016.
Uniunea Europeană, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), au aprobat în decembrie anul trecut o finanțare de 92 milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni, care leagă sistemele de transport de gaze naturale din România și Republica Moldova. BERD și BEI vor contribui, fiecare, cu 41 de milioane de euro la proiect, în timp ce UE va oferi un grant de 10 milioane de euro. Fondurile vor fi virate companiei moldovene de stat Vestmoldtransgaz, cea care se ocupă de extinderea gazoductului până la Chișinău.
