Acționarii operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Energiei, vor lua în discuție, într-o AGA extraordinară programată pentru 17 decembrie, înființarea unui sediu secundar al companiei în capitala Republicii Moldova, la Chișinău.
Astfel, pe ordinea de zi se află o decizie privind aprobarea înființării sediului secundar, fără personalitate juridică, denumit "reprezentanță Transgaz SA Chișinău", în conformitate cu prevederile legale ale Republicii Moldova.
Potrivit unui proiect recent de rectificare a bugetului de stat al Republicii Moldova, lucrările la conducta Ungheni-Chișinău, prelungire a gazoductului Iași-Ungheni și care va completa interconectarea sistemului românesc de transport de gaze cu cel de peste Prut, sunt întârziate, autoritățile de la Chișinău rămânând, din cauza întârzierilor, cu o sumă necheltuită, alocată acestui proiect, de 300 milioane de lei moldovenești, respectiv peste 13 milioane de euro.
Gazoductul Ungheni-Chișinău este menit să lărgească accesul consumatorilor de peste Prut la livrări de gaze naturale importate din România, reducând astfel gradul de dependență al Chișinăului de gazele rusești.
"Ultima tranșă din cadrul proiectului energetic (220 milioane de lei, echivalentul a 10 milioane de euro), destinată construcției gazoductului Ungheni - Chișinău, nu a fost inclusă în estimările scontate pe 2015, pe motivele întârzierii lucrărilor de construcție a acestuia, la fel ca și grantul din partea Guvernului României, în sumă de 80 de milioane de lei (echivalentul a 3,65 milioane de euro), destinat finanțării lucrărilor de elaborare a documentației de proiect pentru gazoductul Ungheni-Chișinău", se arată într-o notă la proiectul de rectificare a bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul acesta, elaborat de Ministerul Finanțelor de la Chișinău.
Astfel, la reduceri de cheltuieli bugetare aferente rectificării apare suma de 300 milioane de lei moldovenești, cu explicația "din cauza extinderii termenului de implementare a proiectului de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău".
"La componenta de bază, cheltuielile sunt în descreștere cu 392,4 milioane lei sau cu circa 71,6%. Partea preponderentă a alocațiilor se diminuează în legătură cu extinderea termenului de implementare a proiectului de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău (300 milioane de lei), dat fiind faptul că, până în prezent, nu a fost elaborată documentația de proiect și deviz", se mai afirmă în nota citată.
Astfel, potrivit sursei citate, "nefinalizarea lucrărilor de proiectare și expertiză în anul curent, lucrările ce țin de construcția gazoductului Ungheni-Chișinău" înseamnă reducerea cheltuielilor bugetare cu 300 milioane de lei.
Recent, ministrul adjunct al Economiei de la Chișinău, Valeriu Triboi, a declarat că lucrările la gazoductul Ungheni-Chișinău, prelungire a conductei Iași-Ungheni, vor începe în primăvara anului viitor. Planul inițial era ca noul gazoduct să devină operațional în luna mai 2018.
Republica Moldova speră să obțină sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru acest proiect, ale cărui costuri sunt estimate la cel puțin 83 de milioane de euro. Proiectul prelungirii până la Chișinău a gazoductului este inclus într-un memorandum semnat în luna mai de România și Republica Moldova, în contextul vizitei efectuate de Victor Ponta, atunci premier, în statul vecin.
Investiția României în gazoductul Iași-Ungheni a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condițiile tehnice și configurația sistemului național de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.
Pentru extinderea capacității de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creșterea capacității la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiție de 150 milioane de euro, potrivit estimărilor oficiale. Consumul anual de gaze naturale al Republicii Moldova este de circa 1,2 miliarde metri cubi. România a consumat, anul trecut, sub 12 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Luni, președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea prin care România ar urma să împrumute Republica Moldova cu încă 150 de milioane de euro, argumentând că, în contextul politic actual din statul vecin, acordarea împrumutului nu este oportun cât timp nu există certitudinea că Moldova va continua procesul de reforme și va respecta angajamentele pentru aplicarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
Anterior, Guvernul de la București a agreat acordarea împrumutului, spunând că banii vor fi folosiți de către autoritățile moldovene pentru continuarea proiectelor de interconectare energetică, a infrastructurii de transport, dar și pentru extinderea SMURD și modernizarea unor puncte de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova.
