Rezultatele 1 - 16 din 16 pentru "decarbonizare"

România, care oficial are o populație de 19,4 milioane de locuitori, reprezentând 4,3% din populația Uniunii Europene generează 3% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE, reiese din raportul privind decaronizarea realizat de Gas Infrastructure Europe (GIE) și Deloitte pentru Europa Centrală și de Sud Est. Autorii raportului amintesc faptul că România este cel de-al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din UE, cu capacitate de creștere, și consideră că are potențialul de a deveni un important furnizor european de gaz natural lichefiat (GNL) și un hub regional de transport.

Grupul energetic 3 de la termocentrala Rovinari din cadrul companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, va fi retras definitiv din exploatare de la 1 iunie, iar grupul 7 de la termocentrala Turceni a CEO va fi trecut în conservare începând cu aceeași dată, decizia în acest sens fiind deja luată, se arată într-un document oficial.

În context, România, unde ExxonMobil a fost concesionar și operator al celui mai mare zăcământ de gaze naturale din Marea Neagră, Neptun Deep, se numără printre cele mai vulnerabile țări din regiunea Europei Centrale și de Est la riscurile legate de tranziția către o economie verde, în condițiile în care este de așteptat ca investițiile în decarbonizare să pună presiune suplimentară pe finanțele publice, potrivit Fitch.

Toate capacitățile de producție de energie electrică pe bază de cărbune din România ar urma să fie închise până la finalul anului 2031, adică cu un an mai devreme decât prevede legislația în vigoare a decarbonizării, a cărei adoptare a constituit jalon de îndeplinit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul a renunțat la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul renunță la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în așa-numita ″rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".

Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".

Producătorul israelian de sisteme de stocare a energiei termice Brenmiller Energy se extinde în România, cu un proiect pentru subsidiara locală a gigantului din industria tutunului Philip Morris International (PMI).

AXA SA, cea mai mare companie de asigurări din Franța și una dintre cele mai mari din Europa, a decis să nu mai facă afaceri cu gigantul energetic german RWE AG din cauza ponderii mari a extracției de cărbune și a producției de energie din această sursă în portofoliul de operațiuni al nemților, scrie Bloomberg, citând două surse la curent cu situația.

Grupul ENEL, prezent și pe piața autohtonă de furnizare, distribuție și producție de energie electrică, estimează că-și va crește câștigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare cu o rată anuală de 5%, iar profitul net din activități curente se așteaptă să crească cu o rată 6 -7% între 2020 și 2030, potrivit planului strategic prezentat analiștilor de compania italiană.

Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, în prezent de 27,9%, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință și să ducă ținta la cel puțin 34%.

Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.

În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.