Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".
Proiectul a întrunit 155 de voturi pentru. 44 împotrivă și 37 de abțineri.
Plenul Camerei a adoptat legea de aprobare a ordonanței cu amendamentele incluse în raportul pe fond al Comisiilor de muncă, industrii și politică economică, aprobate prin vot în ședință comună.
Amendamentele clarifică două dintre cele mai importante prevederi ale OUG, potrivit cărora ″Capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de lignit ale Societății Complexul Energetic Oltenia - S.A., respectiv grupurile energetice Turceni 4 și 5, Ișalnița 7, Rovinari 4, 5 și 6, în total 1.965 MW putere instalată, constituie rezervă tehnică în perioada 2023-2030, pentru asigurarea funcționării sigure și stabile a Sistemului Electroenergetic Național″, iar ″Pentru asigurarea siguranței și stabilității Sistemului electroenergetic național, termenul de închidere prevăzut pentru grupurile energetice Rovinari 3 și Turceni 7, totalizând 660 MW (cu termen de închidere în PNRR 31 decembrie 2022), poate fi amânat în situații justificate la solicitarea Operatorului de transport și sistem, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica“ - S.A. și se constituie rezervă tehnică în perioada 2023-2026″.
Ordonanța nu definea însă sintagma ″rezervă tehnică″.
″În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin rezervă tehnică se înțelege rezerva de putere asigurată cu scopul de a înlocui grupurile indisponibile pentru care există contracte de energie electrică sau de a fi la dispoziția Operatorului de transport și sistem, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica» - S.A., pentru situații în care adecvanța Sistemului electroenergetic național nu poate fi asigurată prin piața de energie electrică″, stipulează unul dintre amendamentele admise.
O altă modificare la OUG este că unitățile de producție de energie pe bază de cărbune în funcțiune la 31 decembrie 2021 nu se vor mai ″retrage din exploatare și se vor închide sau conserva, după caz (…)″, ci ″se scot din exploatare treptat și se pot trece în rezerva tehnică la dispoziția dispecerului energetic național, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, după cum urmează: a) până la sfârșitul anului 2022, 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit; b) până la sfârșitul anului 2025, alte 1.425 MW de capacități de producție de energie electrică pe bază de lignit rămase; c) până cel târziu la sfârșitul anului 2032, capacități suplimentare de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă de 1.140 MW″, prin raportare la capacitățile prevăzute de țintele de decarbonare din PNRR.
Trecerea în rezerva tehnică se va face prin ordin al ministrului Energiei, la solicitarea operatorului de transport și sistem Transelectrica, în baza analizei de adecvanță elaborată de către acesta.
″Rezerva tehnică (…) este la dispoziția operatorului de transport și sistem, se utilizează la ordinul acestuia pentru a asigura adecvanța Sistemului electroenergetic național pe piața de energie electrică, etapizat până la data de 31 decembrie 2032, pentru următoarele situații: a) înlocuirea grupurilor indisponibile pentru care există contracte de energie electrică și cererea de energie electrică nu poate fi asigurată prin piața de energie electrică, iar în acest mod este afectat Sistemul electroenergetioc național; b) este periclitată adecvanța Sistemului electroenergetic național în ceea ce privește piața de energie electrică; c) alte situații de forță majoră definite prin lege pentru care este necesară intervenția operatorului de transport și sistem pe piața de energie electrică″, au mai decis deputații.
Potrivit amendamentelor admise, rezerva tehnică își va înceta valabilitatea etapizat, potrivit solicitărilor operatorului de transport și sistem, până cel târziu la data de 31 decembrie 2032. Până atunci, ea va fi utilizată cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat, precum și cu îndeplinirea cerințelor referitoare la legislația în domeniul mediului, iar ordinele prin care Transelectrica de intrare în producție a centralelor din rezerva tehnică vor fi comunicate Rețelei Europene a Operatorilor de Transport și Sistem de Energie Electrică – ENTSO-E, conform procedurilor operaționale.
Acordarea ajutoarelor de stat pentru rezerva tehnică pe bază de lignit, respectiv pentru grupul 4 de 150 MW de la termocentrala pe huilă Paroșeni, se va face prin hotărâri ale Guvernului, după autorizarea lor de către Comisia Europeană.
În timp ce varianta Guvernului prevedea că ″începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se interzice construirea unor capacități energetice noi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă″, deputații au votat că ″Se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă, cu excepția capacităților pentru care s-au emis licențe/permise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență″.
Un alt amendament admis prevede că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va aplica sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea prevederilor OUG de decarbonare.
″Nescoaterea din exploatare a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de huilă și lignit la datele scadente (…) constituie contravenție și se sancționează cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacitățile de producție pe bază de huilă și lignit care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente″, scrie în legea de aprobare a ordonanței.
Cu argumente și în modalități diferite, cele mai importante partide de opoziție, AUR și USR, au propus amendamente la OUG care să încetinească procesul de decarbonare a parcului românesc de producție de energie electrică, însă acestea au picat la vot în ședința de raport a Comisiilor Camerei Deputaților. Astfel, ambele partide au cerut abrogarea interdicției de punere în funcțiune de centrale noi pe cărbune.
″Motivația acestei legi este reducerea emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030, raportat la anul 1990. Nu există nicio motivație reală legată de protecția mediului și nici măcar una logică pentru atingerea acestui obiectiv aberant și sinucigaș. Emisiile de CO2 generate de om la nivel global sunt de aprox. 3%, din care UE contribuie cu aprox. 7% (8% la nivelul anului 2019, incluzând emisiile Marii Britanii). Fit for 55% ar însemna o reducere globală cu aprox. 0,1%, adică o parte la o mie – nimic! Acest lucru în condițiile în care industria cu emisii de CO2 nu ar migra în alte țări. În plus, nu mai există nicio motivație privind reducerea emisiilor CO2 deoarece <din 1989 până în 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu 64%. Avem una dintre cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Între 1990 și 2019, România și-a redus și intensitatea emisiilor de CO2 pe unitatea de PIB cu 77%, o rată mai mare decât dublul mediei globale>. Sunt cuvintele președintelui Iohannis la Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) din 2021 de la Glasgow″, a fost poziția deputaților AUR.
Cei de la USR, în schimb, au arătat că există în prezent norme de mediu ce trebuie respectate de toți producătorii de energie electrică.
″Interzicerea producției pe bază de lignit și huilă nu trebuie să se facă periclitând securitatea energetică a României. În cazul în care, la nivel național și european, normele de mediu devin din ce în ce mai stricte, noi centrale pe combustibili fosili vor putea fi construite doar prin inovare (ex: captarea carbonului). Astfel, considerăm neadecvată o măsură de interzicere totală a huilei și lignitului ca surse de producție a energiei electrice″, au spus cei de la USR.
Deputații AUR au mai propus ca grupurile energetice Turceni 3, 4 și 5, Ișalnița 7 și Rovinari 4, 5, 6 și 7, totalizând o putere instalată de 2.525 MW, să rămână în rezervă tehnică la dispoziția Transelectrica până cel puțin în 2050, adică cu cel puțin 18 ani peste termenul prevăzut de OUG, care este finalul anului 2032.
La rândul lor, cei de la USR au propus ca încetarea până în 2032 a producției în centrale pe cărbune de 4.920 MW să fie ″condiționată de punerea în funcțiune a unei capacități de producție a energiei care să producă într-un an echivalentul energiei produse în același interval de sursa care este retrasă″, iar capacitățile de la CE Oltenia să intre toate în rezerva tehnică și numai ″condiționat de existența în România a unor capacități de producție a energiei electrice care să producă în timpul unui an cantitatea totală de energie produsă la nivel național în anul calendaristic 2020″.
″Având în vedere faptul că între principalele cauze ale crizei prețurilor la energie este diferența negativă între cantitatea de energie existentă și cererea de energie din piață, este esențial să nu scoatem surse de producere a energiei din sistem înainte de a pune capacități similare în loc. PNRR nu interzice punerea în funcțiune a unor noi capacități înaintea eliminarii celor asumate. (…) În contextul în care, la nivel European, au fost repornite capacități de producție a energiei electrice pe bază de cărbune, în contextul în care la granițele României este un conflict militar, România nu își permite să trimită pe drumul spre moarte capacități funcționale de producție a energiei electrice, ci dimpotrivă, are o serie de argumente pentru a relaxa condițiile din planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia″, a argumentat USR.
Renegocierea cu Comisia Europeană a planului de restructurare al CEO a fost propusă și de deputații PSD Mihai Weber, Claudiu Manta și Ion Rujan, însă tot fără succes.
″Toate termenele asumate prin PNRR la capitolul Energie sunt depășite, iar situatia actuală, cu conflictul din Ucraina, lipsa gazelor rusești din consum, precum și existența altor factori externi care au influențat negativ piața energiei, au dus la întârzieri în derularea procesului investițional, respectiv menținerea în funcțiune a tuturor capacităților de lignit existente pentru asigurarea siguranței și adecvanței SEN. Toate aceste aspecte impun renegocierea, respectiv modificarea Planului de restructurare la CEO″, au susținut cei trei.
