Guvernul a renunțat la prerogativa de a amâna prin simplă hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În vara anului trecut, Executivul a decis, prin art. 19 din OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, că ″În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 (31 decembrie 2032 – n.r.) și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic″.
Ulterior, în decembrie anul trecut, în baza art. 19 din OUG, a fost adoptată o hotărâre (HG nr. 1573/2022) prin care s-a amânat până pe 1 octombrie 2023 închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 și Turceni 7 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu putere instalată cumulată de 660 MW, precum și a exploatărilor miniere aferente acestora, care ar fi trebuit închise până la finalul lui 2022, conform legislației decarbonizării.
Acum, Guvernul a abrogat în ședința de miercuri, la solicitarea Bruxelles-ului, prevederea din OUG nr. 108/2022 (art. 19) care îi permitea să amâne închiderea unor termocentrale pe cărbune sau să repornească astfel de capacități de producție prin hotărâre. Urmează să fie abrogat și HG-ul prin care a fost amânată efectiv închiderea grupurilor Rovinari 3 și Turceni 7.
″Comisia Europeană, prin comunicarea din data de 8 martie 2023, a solicitat abrogarea articolului 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 334/2022, cu modificările și completările ulterioare, în caz contrar jalonul 114 din cadrul Cererii de plată 2 fiind considerat neîndeplinit, cu consecința de a nu acorda României plata a aproximativ 700 milioane euro. Având în vedere modificările aduse asupra prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin abrogarea art. 19, (…) se impune abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1573/2022, privind aprobarea amânării închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe lignit și a exploatărilor miniere aferente acestora″, se arată într-un document guvernamental.
Astfel, articolul 19 din OUG a fost abrogat, însă nu s-a renunțat la amânarea scoaterii din exploatare a grupurilor de 660 MW de la Complexul Energetic Oltenia. Amânarea a fost introdusă direct în OUG nr. 108/2022, iar grupurile respective vor intra în conservare din iunie.
Astfel, s-a amânat prin ordonanța de urgență de modificare a OUG nr. 108/2022 adoptată miercuri scoaterea din exploatare a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, iar acestea vor trece în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu luna Iunie 2023, în baza unui plan de conservare, elaborat de către ministerul de resort. Grupurile vor putea fi scoase din conservare și activate prin ordin al ministrului Energiei, la solicitarea operatorului de transport și de sistem Transelectrica, în condiții prevăzute de norme aprobate de același ministru al Energiei.
După ședința de guvern de săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, declara că România trebuie să-și îndeplinească obligația ca cele 2 grupuri energetice de la Rovinari și Turceni să intre în conservare, însă cu menținerea posibilității de a fi repornite în caz de nevoie.
″România trebuie să-și îndeplinească aceste obligații privind intrarea acestor grupuri în conservare, fără însă ca acest lucru, cel puțin potrivit situației existente în acest moment, să aducă atingere în vreun fel situației contractuale a celor care muncesc în acest moment. Dar trebuie să ținem cont că sunt obligații pe care România și le-a îndeplinit și, pe de o parte, acestea (grupurile – n.r.) intră în conservare, pe de altă parte trebuie să aibă capacitatea, atunci când sistemul național energetic este dezechilibrat și există această nevoie, desigur, vârful de sarcină este trecut odată cu această iarnă, care deja s-a încheiat, dar România, prin păstrarea în conservare a acestor grupuri, își păstrează această opțiune, această posibilitate de a utiliza la nevoie aceste grupuri″, a spus atunci Cărbunaru, răspunzând unor întrebări.
La finalul lunii trecute, europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, șeful Comisiei de Energie, Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a declarat presei bulgare că România renegociază cu Comisia Europeană data închiderii termocentralelor sale pe cărbune, care constituie jalon în cadrul PNRR, și va sprijini totodată demersul similar recent al autorităților de la Sofia.
Un alt europarlamentar PNL, Siegfried Mureșan, a declarat recent, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, că plata cu numărul doi din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, nu este blocată de Comisia Europeană, dar că procedurile durează mai mult, PNRR fiind un program mai nou al Comisiei, existând discuții de clarificare între Bruxelles și Guvern pe trei chestiuni tehnice, legate de îndeplinirea de către România a jaloanelor în privința legislației pensiilor, avertizorilor de integritate și decarbonării sectorului energetic.
″Cea de-a treia chestiune e tot o chestiune tot tehnică, legată de trecerea în rezervă a unor termocentrale, adică Legea decarbonării. Deci, în principiu vrem să producem energie electrică cât mai curat, cât mai verde, cât mai puțină poluare. Ca atare, unele termocentrale la un moment dat vor trece în rezervă, dar nu le poți închide de tot. Fiindcă am văzut când a început războiul din Ucraina că dacă nu mai poți importa gaz, s-ar putea să fie nevoie să pui cărbune pe foc ca să încălzești casa. Nu pentru totdeauna, dar în situații de urgență, iarna când e frig și așa mai departe. Ca atare, subiectul discutat nu e dacă închidem vreo termocentrală, ci care ar fi metodologia pentru punerea lor în rezervă″, a spus Mureșan, potrivit News.ro.
Guvernul a schimbat discret în decembrie 2022 legislația decarbonării sectorul energetic, adoptată inițial în vară, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR în valoare de 2,8 miliarde euro. Modificările nu au fost supuse dezbaterii publice și nu au fost anunțate nici înainte, nici după ședința de guvern de atunci.
Principalul efect al modificării a fost că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu mai pot fi trecute în așa-numita ″rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte. Planul de restructurare și decarbonare al Complexului, aprobat de Comisia Europeană, prevede că, până la jumătatea lui 2026, trebuie să devină operaționale noile centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, cu capacitate totală de 1.325 MW.
