Guvernul a schimbat discret miercuri legislația decarbonării sectorul energetic, adoptată inițial în vară și modificată ulterior luna trecută, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro, relevă datele analizate de Profit.ro.
Modificările nu au fost supuse dezbaterii publice și nu au fost anunțate nici înainte, nici după ședința de Guvern.
Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în așa-numita ″rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte. Planul de restructurare și decarbonare al Complexului, aprobat de Comisia Europeană, prevede că, până la jumătatea lui 2026, trebuie să devină operaționale noile centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, cu capacitate totală de 1.325 MW.
Executivul a introdus modificările la legislația decarbonării în ședința de miercuri, prin intermediul ordonanței de urgență ce a avut ca temă principală scutirea a 10 proiecte investiționale ale Hidroelectrica de la obligativitatea legală a efectuării evaluării de mediu, după ce CSAT le-a declarat drept vitale pentru securitatea națională. Cu aceeași ocazie, pe lista proiectelor scutite a fost introdus și cel al noii centrale pe gaze de 430 MW de la Iernut a Romgaz.
Legislația decarbonării a fost modificată prin OUG-ul menționat după ce experții Comisiei Europene au trimis observații asupra ei în perioada 21 octombrie – 9 decembrie.
″(…) neadaptarea legislației la observațiile Comisiei Europene creează premisele care ar putea conduce la respingerea cererii de plată nr. 2 aferentă anului 2022 din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de aproximativ 2,8 miliarde euro (…)″, pentru neîndeplinirea jalonului PNRR privind intrarea în vigoare a legislației de decarbonare, cu deadline la finalul acestui an, se menționează în preambulul OUG.
Una dintre modificări constă în aceea că legislația de decarbonare nu mai stabilește măsuri pentru ″asigurarea rezervei tehnice necesare funcționării sigure și stabile a Sistemului electroenergetic național″, ci pentru ″eliminarea treptată a capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit ținând cont de funcționarea sigură și stabilă a Sistemului energetic național″.
Rezerva tehnică era definită drept ″rezerva de putere asigurată cu scopul de a înlocui grupurile indisponibile pentru care există contracte de energie electrică sau de a fi la dispoziția Operatorului de transport și sistem, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica» - S.A., pentru situații în care adecvanța Sistemului electroenergetic național nu poate fi asigurată prin piața de energie electrică″. Alineatul ce conținea această definiție a fost abrogat, fiind eliminat conceptul ca atare din legislație.
O altă modificare, care decurge din prima, este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în respectiva rezervă tehnică.
În schimb, prin excepție, centralele pe lignit de 660 MW care ar trebui scoase din exploatare până la finalul acestui an vor fi trecute în conservare pe o perioadă de 3 ani.
Acestea vor putea fi scoase din conservare în respectiva perioadă de 3 ani și activate prin ordin al ministrului Energiei, la solicitarea Transelectrica. Prin ordin al operatorului de transport și sistem, centralele menționate vor fi utilizate în intervalul respectiv pentru a asigura adecvanța Sistemului electroenergetic național pe piața de energie electrică, pentru următoarele situații: a) înlocuirea grupurilor indisponibile pentru care există contracte de energie electrică și cererea de energie electrică nu poate fi asigurată prin piața de energie electrică, iar în acest mod este afectat Sistemul electroenergetic național; b) este periclitată adecvanța Sistemului electroenergetic național în ceea ce privește piața de energie electrică; c) alte situații de forță majoră definite prin lege pentru care este necesară intervenția operatorului de transport și sistem pe piața de energie electrică.
Pe perioada în care vor fi scoase din conservare, aceste capacități ″sunt păstrate în afara pieței de energie și pot fi dispecerizate numai dacă este probabil ca operatorul de transport și sistem să își epuizeze resursele de echilibrare pentru a restabili un echilibru între cerere și ofertă″, cu precizarea că ″această cerință nu aduce atingere activării resurselor conservate înainte de dispecerizarea efectivă, pentru a respecta constrângerile legate de activare și cerințele de funcționare ale resurselor conservate″, stipulează ordonanța.
Capacitățile pe cărbune de 660 MW menționate vor fi scoase din exploatare după expirarea perioadei de 3 ani în care vor sta în conservare cu posibilitate de activare.
Normele de activare a acestor capacități în timpul perioadei de conservare vor fi stabilite prin ordin al ministrului Energiei, iar activarea lor va trebui să respecte legislația ajutoarelor de stat și legislația de mediu.
″Energia produsă de capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de lignit scoase din conservare în urma dispecerizării trebuie să fie atribuită părților responsabile cu echilibrarea prin mecanismul de decontare a dezechilibrelor. Capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de lignit scoase din conservare nu trebuie să primească niciun fel de compensație de pe piața angro de energie electrică și/sau de pe piața de echilibrare. Energia produsă de capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de lignit scoase din conservare în timpul activării nu se atribuie grupurilor responsabile pentru echilibrare prin intermediul piețelor angro și nici nu le modifică dezechilibrele acestora″, mai prevede actul normativ.
″Societatea Complexul Energetic Oltenia SA este principalul producător de energie din România pe bază de lignit indigen, cota sa medie de piață fiind de circa 24%. Până în prezent, Complexul Energetic Oltenia a contribuit semnificativ la asigurarea securității energetice naționale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioadele de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul centralelor pe cărbune în structura producției, la nivel național, a crescut până la aproape 35%″, arăta Ministerul Energiei în vară, în nota de fundamentare a OUG de ″îndulcire″ a decarbonării energetice.
Compania de stat se așteaptă la un profit net de nu mai puțin de 3,3 miliarde lei pentru anul acesta, ca urmare a scumpirii galopante a electricității pe piețele angro, după ce anul trecut a consemnat pierderi în cuantum de peste 1,6 miliarde lei. Pe de altă parte, în 2022, s-a decis ca CE Oltenia să primească subvenții de stat de 848,6 milioane euro pentru achiziția de certificate CO2 până în 2025 inclusiv, din care 535 milioane euro anul acesta, o majorare de capital de 180 milioane euro din partea acționarului majoritar, garanții de stat pentru contractarea de credite noi de 195,8 milioane euro și iertare de datorii vechi față de stat de peste 251 milioane euro.
