Croația și-a asumat ținta de a avea o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, a anunțat ministrul croat al Economiei și Dezvoltării Durabile, Tomislav Ćorić, potrivit publicației Balkan Green Energy News, citată de News.ro.
Tomislav Ćorić anticipează o mulțime de provocări, în timp ce prim-ministrul Andrej Plenković spune că s-au asigurat peste 9 miliarde euro din cadrul programului financiar multianual al UE pentru tranziția energetică.
În atingerea acestui obiectiv, țara se va confrunta cu o serie de provocări, inclusiv construirea de noi capacități de transport a energiei, creșterea producției din surse regenerabile de energie și finanțarea tuturor acestor investiții, a spus Ćorić, în cadrul conferinței „Energia 2021: gestionarea tranziției verzi”.
Premierul croat Andrej Plenković a afirmat că s-au asigurat 9,15 miliarde euro pentru nevoile tranziției verzi din cadrul programului financiar multianual al Uniunii Europene (UE). Potrivit lui Plenković, cu aceste fonduri va fi inițiată dezvoltarea accelerată în țară.
Conceptul de dezvoltare a energiei în Croația trebuie să se bazeze pe tehnologii noi și curate, inovare și cercetare, iar fondurile furnizate prin politica regională de dezvoltare și coeziune a UE vor permite această tranziție verde, a spus Plenković, citat de presa locală.
Hidroenergia va rămâne cea mai importantă sursă de energie pentru HEP.
Președintele consiliului de administrație al companiei electrice de stat Hrvatska Elektroprivreda (HEP), Frane Barbarić, a declarat că societatea instalează în prezent mai multe panouri fotovoltaice (PV) și încă 11 sisteme fotovoltaice cu o capacitate totală de 120 MW în cooperare cu autoritățile municipale. Cea mai mare investiție în energia eoliană este parcul eolian Korlat de 75 MW, a adăugat el.
Până la sfârșitul anului 2030, compania intenționează să aibă aproximativ 700 MW în parcuri eoliene și centrale solare.
Cu toate acestea, cea mai importantă sursă de energie pentru HEP va fi în continuare hidroenergia, motiv pentru care modernizează și extinde centralele hidroenergetice existente, dar construiește și unele noi, cum ar fi sistemul hidroenergetic Kosinj de 450 milioane euro și proiectul hidrocentralei Senj 2, a mai spus Barbarić.
