Ministerul Energiei are în prezent în derulare o procedură de achiziție de servicii de consultanță, necesare în vederea conceperii și instituirii unui sistem prin care unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană, care prevede crearea unei așa-numite "piețe de capacități".
Profit.ro a scris despre această intenție a Guvernului încă din urmă cu un an.
Astfel, într-un document guvernamental recent se arată că România este singura țară din UE în care toate companiile producătoare de energie electrică sunt de tip monocombustibil, adică folosesc un singur tip de materie primă în producție. În aceste condiții, potrivit sursei citate, costurile politicilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon ale UE, cum ar fi obligațiile de achiziție de certificate CO2, sunt transferate producătorilor de energie fosilă, în special celor pe cărbune. Chiar și în condițiile unor restructurări masive, aceștia nu pot concura cu producătorii pe gaze, unde emisiile sunt la jumătate, și cu atât mai puțin cu hidrocentralele, reactoarele nucleare sau parcurile eoliene și solare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"În condițiile structurii existente a pieței de energie din România și având în vedere existența companiilor de tip monocombustibil, a apărut din ce în ce mai mult necesitatea implementării unui mecanism de tip piață de capacități, prin intermediul căruia să fie menținut nivelul de adecvanță și reziliență necesare unei bune funcționări a sistemului energetic național (SEN). Legat de acest subiect, menționăm că, la data prezentei, în cadrul Ministerului Energiei se află în derulare procedura privind achiziția serviciului de consultanță pentru elaborarea studiului și implementarea acestui mecanism", se arată în document.
Tot acolo se recunoaște oficial că, deși "pe hârtie" România dispune de capacități de producție de energie cu o putere însumată de 24.000 MW, circa 8.000 MW sunt indisponibili din motive administrative sau tehnice sau din cauza nerespectării legislației de mediu.
Profit.ro scria în ianuarie că deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active doar teoretic, dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Principiul de bază al sistemului pieței de capacitate este că producătorii de energie electrică sunt plătiți nu pentru energia pe care o livrează în sistem, ci pentru faptul că își mențin unitățile de producție în stare de disponibilitate, pentru a putea livra în caz de nevoie, cum ar fi momentele de vârf de consum din iernile grele. Plățile trebuie să acopere toate costurile de menținere în stare de funcționare ale centralelor.
Aceste plăți, care sunt efectuate fie de operatorii de transport și sistem, fie de furnizorii de energie către clienții finali, sunt în cele din urmă recuperate de la consumatori, fiind incluse pe facturile lunare de curent electric ale acestora, precum deja bine-cunoscutele certificate verzi, destinate subvenționării producției de energie regenerabilă. Mecanismul are ca scop și încurajarea investițiilor în capacități de producție de energie noi, subvențiile fiind disponibile și pentru aceste proiecte.
În urmă cu circa 2 ani, autoritățile de la Bruxelles nu erau foarte încântate de acest sistem de subvenționare.
"Pentru a preveni un eventual deficit de energie electrică, statele membre au instituit sau intenționează să instituie diferite tipuri de mecanisme de asigurare a capacității. Aceste mecanisme ar trebui să remunereze producătorii de energie electrică și alți furnizori de capacitate, cum ar fi operatorii de răspuns la cerere, pentru faptul de a fi disponibili în caz de necesitate. Sprijinul public acordat furnizorilor de capacitate riscă să creeze denaturări ale concurenței pe piața de energie electrică și, în principiu, constituie ajutor de stat. Adeseori, mecanismele de asigurare a capacității oferă subvenții doar furnizorilor de capacitate naționali, ignorând valoarea importurilor și distorsionând semnalele în materie de investiții. Acest lucru înseamnă că multe dintre avantajele unei piețe deschise și bine conectate în domeniul energiei sunt pierdute, iar costurile pentru consumatori au crescut. De asemenea, aceste mecanisme favorizează uneori anumite tehnologii sau anumiți actori de pe piață, fără o justificare obiectivă, sau îi împiedică pe noii operatori competitivi să devină activi pe piața de energie electrică. Acest lucru denaturează concurența, riscă să pună în pericol obiectivele în materie de decarbonizare și crește prețul aferent securității aprovizionării", se afirmă în raportul final din 2016 al unei anchete a Comisiei Europene referitoare la mecanismele de asigurare a capacității.
Între timp însă, problemele de siguranță în aprovizionare ale Europei generate de majorarea amplă a ponderii surselor intermitente regenerabile în mixul energetic au făcut ca Bruxelles-ul să revină la sentimente mai bune. În februarie 2018, Comisia Europeană a aprobat, în baza legislației UE privind ajutoarele de stat, introducerea de mecanisme de capacitate în nu mai puțin de 6 state, respectiv Germania, Franța, Italia, Polonia, Belgia și Grecia. La acea dată exista deja unul funcțional în Marea Britanie.
Pe de altă parte, autoritățile de la Bruxelles intenționează să limiteze drastic, în scopul protejării mediului și combaterii schimbărilor climatice, aria de acoperire a acestor mecanisme de capacitate. Astfel, s-a propus ca aceste ajutoare de stat să poată fi acordate doar centralelor care emit cel mult 550 de grame de dioxid de carbon pe KWh de electricitate produs, ideea fiind respinsă de mai multe țări, printre care Polonia, unul dintre cei mai mari producători de energie pe bază de cărbune din UE. Propunerea ar limita funcționarea centralelor pe cărbune la circa 200 de ore pe an, iar eventuala sa adoptare ar afecta capacitatea de funcționare a Complexurilor Energetice pe cărbune Oltenia și Hunedoara.
Mai mult, în noiembrie anul trecut, mecanismul de capacitate din UK a fost suspendat printr-o decizie a Curții Europene de Justiție, pentru suspiciuni de încălcare a legislației UE privind ajutoarele de stat. O hotărâre finală în această privință urmează să fie luată de instanță luna aceasta.
