Anii de glorie în care veniturile fiscale din Germania depășeau estimările se încheie, a declarat ministrul de Finanțe Olaf Scholz publicației Bild am Sonntag, transmite Reuters.
Toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate anul viitor să cedeze la bugetul de stat un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare.
Regele Salman al Arabiei Saudite a anunțat marți un buget de 1,11 mii de miliarde de riali (295 miliarde de dolari) pentru 2019, cel mai mare din istoria țării, și a spus că guvernul va continua reformele economice, transmite Reuters.
Deficitul bugetar al Franței va depăși în 2019 limita de 3% din PIB, în contextul concesiilor făcute de guvernanți în fața protestelor așa-numitelor „veste galbene”.
Hidroelectrica a distribuit deja anul acesta către acționari dividende "uzuale" în valoare totală de 1,134 miliarde lei, din profitul net obținut în 2017, de peste 1,6 miliarde lei. Producătorul de energie hidro se numără printre marile companii de stat cărora Guvernul, aflat în mare foame de bani, le cere și anul acesta dividende suplimentare, alături de Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica.
Ministerul Finanțelor construiește bugetul pe o ajustare a deficitului bugetar cu 0,5 puncte procentuale, așa cum a convenit în discuțiile anterioare cu Comisia Europeană, și nu cu 1 punct procentual, cum a atras atenția recent Comisia că ar fi necesar, a transmis ministrul de resort, Eugen Teodorovici, prezent la Profit Financial.forum.
Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.
A doua rectificare bugetară din acest an operată de Guvernul Dăncilă prevede majorarea creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază cu suma totală de 69,45 milioane lei, dar și a celor ale Ministerului Public, cu peste 21 milioane lei, și ale Administrației Prezidențiale (mai mult de 7 milioane lei), potrivit proiectului de OUG de rectificare a bugetului de stat elaborat de Executiv.
Guvernul taie, la a doua rectificare bugetară din acest an, cele mai importante fonduri de la Ministerul Transporturilor, urmând că bani să piardă și alte ministere, precum cele ale Cercetării și Inovării, Educației și Culturii. Bani în plus pe final de an urmează să primească Ministerul Finanțelor, inclusiv 1 miliard de lei pentru plata dobânzilor, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției. Tăieri vor fi operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal la proiectele finanțate din fonduri europene.
Comisia Europeană vrea ca România să reducă deficitul bugetar cu cel puțin 1% din PIB în 2019, aproximativ o treime din deficitul bugetar estimat de Guvern anul acesta. Comisia a argumentat această solicitare, pentru o ajustare mai drastică față de ce a cerut în iunie, afirmând că situația s-a schimbat în acest timp, iar România nu a adoptat măsuri efective pentru corectarea abaterii. România a transmis recent Comisiei propuneri de măsuri de austeritate, pentru o corectare a deficitului de amploare mai redusă, printre acestea fiind înghețarea salariilor și menținerea unui număr constant de angajați în sectorul public.
Analiștii ING Bank avertizează că România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri.
Directoratul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a convocat AGA societății pe 19 decembrie, la solicitarea Ministerului Energiei, care controlează compania cu 80% din acțiuni, pentru supunerea la vot a unei propuneri de acordare de dividende suplimentare în sumă totală de 550 milioane lei din rezervele Hidroelectrica, din care ministerului îi va reveni suma de 440 milioane lei.
Consiliul de Administrație al operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, companie controlată de stat prin Ministerul Economiei cu 58,5% din acțiuni, propune AGA acordarea de dividende suplimentare în sumă totală de 13,4 milioane lei, adică de 1,14 lei/acțiune, din care acționarului majoritar i-ar reveni circa 7,8 milioane lei.
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 58% din acțiuni, este a patra companie energetică majoră de stat la care Guvernul apelează pentru a încerca să "cârpească" deficitul bugetar, ministerul solicitând convocarea în acest sens a AGA pe 14 decembrie.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 58% din acțiuni, este a treia companie energetică majoră de stat la care Guvernul apelează pentru a încerca să "cârpească" deficitul bugetar, ministerul solicitând convocarea în acest sens a AGA pe 3 decembrie.
Parlamentarii vor să își pregătească din timp vacanțele legate de sărbărtorile legale și solicită ca Guvernul să stabilească până cel mai târziu la data de 15 ianuarie a fiecărui an toate zilele libere ce vor acordate în acel an, înainte sau după sărbătorile legale, astfel încât bugetarii să poată beneficia de o minivacanță. Pentru 2019, aleșii au calculat că românii ar putea beneficia de 5 minivacanțe și susțin că măsura ar ajuta inclusiv mediul privat și ar crește productivitatea.
Guvernul analizează pentru bugetul pe 2019 o serie de măsuri de limitare a cheltuielilor, cum ar fi înghețarea bugetarilor la nivelul din decembrie 2018, păstrarea actualului număr de angajați din sectorul public și înghețarea cotei de transfer la Pilonul II de pensii. Măsurile sunt prezentate într-un document transmis Comisiei Europene, în care Finanțele explică cum vor reduce deficitul bugetar la 2,58% (cash) în 2019, de la 2,97% pentru anul în curs. România are de mai mulți ani deficite bugetare ridicate, după ce Guvernul a urcat accelerat salariile bugetarilor, pensii și alte cheltuielil, iar veniturile nu au ținut pasul.
Comisia Europeană este îngrijorată de deficitele bugetare planificare de Italia pentru următorii trei ani, despre care consideră că sunt în contradicție cu ceea ce au cerut în iulie miniștrii de Finanțe din UE, transmite Reuters.
Guvernul a încheiat primele șapte luni cu un deficit bugetar de 1,26% din PIB, 11,9 miliarde de lei, în scădere de la 1,61%, 14,97 miliarde lei, în primele șase luni ale anului. Diminuarea deficitului, după saltul destul de mare din iunie, vine ca urmare a încasărilor peste plan din luna iulie, susținute de mari încasări datorită plățile pe care companiile le-au făcut la termenele de declarare și plată a impozitului pe profit, TVA datorat trimestrial, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Guvernul ia în calcul apariția de "situații excepționale" în care să fie nevoit să intre în banii din privatizări pentru a plăti unele costuri ale datoriei de stat a României și vrea să reglementeze posibilitatea legală de a apela la această sursă de finanțare prin proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului de stat pe anul acesta.
Cheltuielile Guvernului din primele cinci luni ale anului au depășit cu peste 8 miliarde de lei veniturile colectate de Executiv din taxe și impozite, astfel că deficitul a ajuns la 0,88% din Produsul Intern Brut (PIB), de 3 ori și jumătate mai mult comparativ cu ianuarie-mai anul trecut, când deficitul bugetar s-a situat la 2,2 miliarde de lei, reprezentând 0,25% din PIB. Creșterea cheltuielilor s-a menținut în ianuarie-mai, la fel ca în primele luni ale anului, la peste 20%, de circa două ori mai rapidă comparativ cu avansul veniturilor. Creșterea veniturilor a accelerat ușor în mai, ca urmare a unei reveniri a colectării la TVA, insuficientă însă pentru a contribui la consolidarea finanțelor statului, întrucât și cheltuielile au urcat.
Proiectele mari de investiții ale statului ar putea să fie și în acest an victimele controlului strict exercitat de Ministerul Finanțelor pentru respectarea țintei de deficit bugetar, în condițiile în care cele mai recente date arată la patru luni un deficit de patru ori mai mare decât în aceeași perioadă anul trecut. Plățile efectuate de Guvern pentru cele mai mari 10 proiecte de investiții de anul acesta s-au ridicat, în ianuarie-aprilie, la mai puțin de 9% din cât a programat Executivul, potrivit informațiilor Profit.ro.
FMI estimează un deficit bugetar de 3,6% pentru România în acest an, peste ținta Guvernului de 3%, și atenționează că sunt necesare măsuri de echilibrare (creșteri de venituri sau reduceri de cheltuieli) echivalente cu 0,6% din PIB. Fondul recomandă, însă, Guvernului să reducă mai mult deficitul în acest an, la 2%. În acest sens, FMI avansează măsuri precum amânarea sau aplicarea graduală a majorării punctului de pensie, creșterea bazei impozabile ori raționalizarea unor sume deja alocate, dar, conform legii, blocate la ordonatorii de credite și astfel încă la dispoziția Guvernului. Orice alte reduceri de taxe - evitate. Răspunsul Guvernului.
Posibile modificări la mecanismul pentru stabilirea taxei clawback sunt analizate la nivelul Guvernului, printre variante fiind, conform datelor Profit.ro, plafonarea sau calculul diferențiat pe grupe de medicamente. Renunțarea la taxă nu este, însă, o opțiune, întrucât bugetul se bazează în acest an pe încasări de 2,8 miliarde lei de pe urma taxei, iar lipsa acestor bani ar putea da peste cap planul de încadrare a deficitului bugetar în limita de 3% admisă în UE.
Guvernul a cheltuit în primele patru luni ale anului cu 6 miliarde de lei mai mult decât a adunat din taxe și impozite, astfel că bugetul a înregistrat un deficit de 0,65% din PIB, în timp ce în ianuarie-aprilie anul trecut era pe plus cu 1,36 miliarde de lei (0,16% din PIB). Îngrijorător este faptul că ritmul creșterii cheltuielilor se menține, la fel ca in primele luni, de aproximativ două ori mai accelerat decât avansul veniturilor. Astfel, veniturile au fost mai mari cu 11,8%, cu un avans dezamăgitor, de numai 1%, la TVA, una dintre cele mai importante surse de venit pentru stat, iar cheltuielile au fost mai mari cu 21,5%, evoluție determinată de majorarea cu 56% a costurilor Guvernului cu dobânzile, de subvențiile cu 27% mai mari și cheltuielile de personal în urcare cu 20,4%.