Ministerul Finanțelor construiește bugetul pe o ajustare a deficitului bugetar cu 0,5 puncte procentuale, așa cum a convenit în discuțiile anterioare cu Comisia Europeană, și nu cu 1 punct procentual, cum a atras atenția recent Comisia că ar fi necesar, a transmis ministrul de resort, Eugen Teodorovici, prezent la Profit Financial.forum.
Conferința a fost transmisă în direct la Profit TV și a putut fi văzută și AICI.
În acest moment, solicitarea Comisiei pentru o ajustare a deficitului bugetar cu 1 punct procentual este doar o propunere către Consiliul UE. După adoptarea de către Consiliu, aceasta ar urma să devină o recomandare pentru autoritățile din România.
"Așa a fost discuția inițială. (...) Când se creionează un buget, el trebuie făcut în mod responsabil, nu că cineva din afara țării îți urmărește fiecare mișcare. Din respect pentru regulile economice și pentru această țară, faci acel buget încercând să asiguri în special angajamentele asumate, este inclusiv obligație legală. Trebuie să vezi cum este cheltuiala publică asigurată. Sumele pe zona publică să fie asigurate pentru cheltuieli eficiente și pentru proiecte durabile. În același timp, trebuie să vezi cum poți încuraja mediul economic, dincolo de partea de investiții publice. Trebuie să vezi dacă au nevoie de fonduri pentru a încuraja proiecte pe zona privată. În concluzie, este obligatoriu să te încadrezi într-un deficit așa cum ne-am angajat, cu sau fără cerința unui for internațional. Nu e nevoie ca cei de la Comisie să ceară astfel de lucruri, este obligația noastră să ne asigurăm că an de an se face un buget cu un deficit cât mai mic, astfel încât să ne apropiem de ce ne-am angajat", a declarat Teodorovici.
Întrebat dacă Ministerul Finanțelor va construi bugetul luând în calcul o ajustare a deficitului cu 0,5 puncte procentuale, pentru care a transmis deja Comisiei propuneri în luna octombrie, sau pe noua variantă de 1 punct procentual, ministrul a răspuns că autoritățile române vor rămâne la varianta inițială.
"Noi mergem pe ce am spus și a fost convenit de la început cu partea comunitară. Vom discuta cu cei de la Bruxelles pentru a vedea care sunt măsurile pe care le prindem în buget și care vor produce anul următor efecte pozitive în buget. Vor fi foarte multe astfel de măsuri, ale căror efecte, însă, nu vor putea fi prinse acum în buget, deoarece ele trebuie să fie legiferate. Acelea vor veni anul următor", a afirmat ministrul.
Profit.ro a scris în urmă cu o sptămână că executivul UE vrea ca România să reducă deficitul bugetar cu cel puțin 1% din PIB în 2019, aproximativ o treime din deficitul bugetar estimat de Guvern anul acesta. Comisia a argumentat această solicitare, pentru o ajustare mai drastică față de ce a cerut în iunie, afirmând că situația s-a schimbat în acest timp, iar România nu a adoptat măsuri efective pentru corectarea abaterii. Guvernul estimează pentru anul în curs un deficit de 3%, după ce a majorat puternic cheltuielile, precum cele cu salariile. România a transmis recent Comisiei propuneri de măsuri de austeritate, pentru o corectare a deficitului de amploare mai redusă, printre acestea fiind înghețarea salariilor și menținerea unui număr constant de angajați în sectorul public.
Guvernul s-a abătut semnificativ în ultimii ani de la Obiectivul bugetar pe termen mediu (Medium term objective - MTO), care prevede pentru România o țintă de deficit de 1% din PIB. De mai mulți ani, România are, însă, deficite bugetare de aproximativ 3% din PIB, iar Comisia Europeană a solicitat corectarea acestor deviații.
România a răspuns în scris în luna octombrie cu mai multe propuneri de măsuri care ar trebui să limiteze cheltuielile. În scrisoarea din octombrie către Comisie, Ministerul Finanțelor a propus, printre alte măsuri de austeritate, înghețarea salariilor brute ale bugetarilor la nivelul din decembrie 2018, cu precizarea că legea salarizării unitare nu se va aplica, păstrarea actualului număr de angajați din sectorul bugetar, înghețarea cotei de transfer la Pilonul II de pensii, dar și o serie de măsuri care să susțină veniturile statului, cum ar fi solicitarea de dividende reprezentând 90% din profitul companiilor de stat, aplicată și anii trecuți, și îmbunătățirea colectării TVA ca urmare a introducerii noilor case de marcat, a modernizării vămilor și a modificărilor la legilatia insolvenței. Măsurile au fost prezentate într-un document transmis Comisiei Europene, în care Ministerul Finanțelor a explicat cum intenționează Guvernul să reducă deficitul bugetar la 2,58% (cash) în 2019, de la 2,97% estimat pentru anul în curs.
Și experții FMI s-au arătat îngrijorați la mijlocul lunii noiembrie, în urma unei misiuni la București, și au atras atenția autorităților că majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și creșterii economice pe termen lung. În plus, autoritățile trebuie să lupte împotriva corupției, deoarece reducerea corupției contribuie la creșterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor și la dezvoltarea competitivității, potrivit experților instituției internaționale, potrivit FMI.
