Analiștii ING Bank avertizează că România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri.
„România intră în modulul de alegeri, cu mare parte din promisiunile electorale precedente încărcate pe final pentru a maximiza impactul”, scriu economiștii ING Bank România.
Beneficiile mari acordate de stat fără reforme structurale ar trebui să adâncească și mai mult deficitul comercial, remarcă Ciprian Dascălu, economist-șef, și Valentin Tătaru, economist, într-un raport cu titlul „Swimming naked” (înotând dezbrăcat).
„În condițiile în care creșterea PIB se diminuează și valul de optimism din zona euro scade, aforismul lui Warren Buffett că unele companii s-ar putea releva că <înoată dezbrăcate> s-ar putea adeveri pentru România”, scriu analiștii.
Investitorul american făcea această remarcă în 2008 cu referire la faptul că o piață în creștere ascunde problemele unor companii, acestea fiind testate cu adevărat doar într-o situație adversă.
Salariile au crescut timp de trei ani consecutivi cu rate de două cifre, iar politicile statului care alimentează așteptările ridicate privind salarizarea, migrația și situația tensionată din piața muncii reprezintă ingrediente pentru un ritm similar și în 2019, scriu analiștii băncii olandeze.
„Pe de altă parte, există dovezi puține de reforme pe partea de ofertă care să ducă la o creștere semnificativă a productivității. Astfel, adâncirea deficitului comercial este puțin probabil să se oprească/reverseze”, se arată în raport.
Economia a încetinit în acest an, în condițiile scăderii încrederii consumatorilor, ceea ce s-a văzut într-un consum mai redus, și a scăderii cererii externe.
Produsul intern brut mai mare în termeni nominali va face ca deficitul fiscal să fie menținut în limita procedurii de deficit excesiv de 3% din PIB. Pe de altă parte, remarcă analiștii ING, structura creșterii se bazează pe elemente volatile, precum producția agricolă, care este mai puțin fiscalizată și supusă revizuirilor.
„În termeni de cheltuieli rigide (salarii și beneficii sociale) ca procent de veniturile fiscale sensibile la ciclul economic (taxe și contribuții sociale), sustenabilitatea bugetului pare a fi în cea mai proastă formă de la ultima mare recesiune. Astfel, un cocktail riscant poate duce la o perioadă lungă de mahmureală sau la ajustări dure dacă apar turbulențe”, se arată în raport.
ING remarcă faptul că leul a rămas prins în intervalul 4,65-4,67 față de euro, dar că BNR este sub presiunea inflației care rămâne la un nivel ridicat și a îngrijorărilor privind competitivitatea. Astfel, economiștii băncii se așteaptă ca banca centrală să mute plaja de confort a cursului mai sus, adică la o depreciere a leului.
