Guvernul ia în calcul apariția de "situații excepționale" în care să fie nevoit să intre în banii din privatizări pentru a plăti unele costuri ale datoriei de stat a României și vrea să reglementeze posibilitatea legală de a apela la această sursă de finanțare prin proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului de stat pe anul acesta, pus recent în dezbatere publică.
"Pentru aplicarea prevederilor art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică (...), în situații excepționale, Ministerul Finanțelor Publice poate utiliza sume din veniturile din privatizare pentru efectuarea plăților de dobânzi, comisioane și alte costuri aferente datoriei publice guvernamentale", prevede proiectul de rectificare bugetară.
Draftul de act normativ stipulează că Ministerul Finanțelor Publice va fi autorizat să majoreze cu sumele din venituri din privatizare veniturile bugetului de stat la o poziție distinctă în cadrul capitolului 40.00 „Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate”, precum și cheltuielile bugetului de stat și cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat Ministerului Finanțelor Publice - Acțiuni Generale la capitolul 55.01 „Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi”.
"Veniturile din privatizare se reîntregesc cu sumele utilizate potrivit prezentului articol din bugetul Ministerului Finanțelor Publice - Acțiuni Generale de la o poziție distinctă de cheltuieli din cadrul titlul 81 „Rambursări de credite”. Cu sumele rămase neutilizate, determinate ca diferență între creditele bugetare majorate potrivit alin. (2) și plățile efectuate din acestea, se reconstituie veniturile din privatizare", prevede proiectul de OUG.
Articolul 5 din OUG nr. 64/2007 privind datoria publică stipulează că rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligație a statului necondiționată și irevocabilă de plată a capitalului, dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente finanțărilor rambursabile angajate sau garantate și că în vederea plății serviciului datoriei publice guvernamentale se acordă autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli. În același cadrul este prevăzut că cheltuielile privind serviciile prestate de agențiile de rating pentru evaluarea riscului de țară, comisioanele, dobânzile, valoarea discontului și alte cheltuieli legate de angajarea finanțărilor rambursabile în numele și contul statului vor fi plătite din bugetul de stat și/sau bugetul Trezoreriei Statului, după caz.
Veniturile din privatizări sunt ținute în conturi în lei și în valută. Cele în valută fac parte din așa-numitul "buffer" al Ministerului Finanțelor Publice, în sumă totală de câteva miliarde de euro, rezerva valutară înființată la recomandarea FMI în perioada de criză care permite statului să refuze în situații volatile de piață să plătească dobânzi mari la împrumuturi. Legea privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, adoptată de Parlament în iunie, prevede că acesta va fi capitalizat cu 9 miliarde de lei din această sursă, MFP opunându-se inițial acestei măsuri.
"Nu se susține prevederea (...) referitoare la asigurarea unui capital vărsat în numerar din veniturile din privatizare în sumă de 9 miliarde lei, deoarece aceasta ar conduce la epuizarea veniturilor din privatizare care sunt deja angajate ca sursă de finanțare pentru o serie de acte normative în vigoare și de asemenea, ar determina diminuarea semnificativă a rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, fiind necesară contractarea unor împrumuturi în valută echivalente în scopul păstrării politicii de menținere a valorii bufferului la un nivel care să acopere 4 luni din necesarul brut de finanțare", se arată în punctul de vedere al Guvernului asupra proiectului de lege, trimis Parlamentului în aprilie.
Veniturile din privatizare în lei intră în contul curent general al Trezoreriei Statului, din care se finanțează uneori deficitul bugetar, prin împrumuturi.
"Utilizarea acestui instrument de datorie presupune incertitudine și risc de refinanțare (chiar daca nu este stabilit niciun termen limită de rambursare a împrumutului), având un impact negativ asupra administrării datoriei publice guvernamentale. Astfel, intenția MFP este aceea de a refinanța treptat, pe termen lung, acest instrument de datorie, prin emisiuni de titluri de stat. Un aspect foarte important este acela că fondurile disponibile în prezent în contul curent general al Trezoreriei Statului includ și venituri în lei provenite din activitatea de privatizare și, cu cât sunt utilizate mai mult aceste venituri, cu atât rămân mai puține fonduri disponibile în cont", se arată în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2017-2019, elaborată de MFP.
De asemenea, din veniturile în lei obținute din privatizări se acordă împrumuturi autorităților locale, precum și instituțiilor cu rol de autorități de management și Ministerului Agriculturii, în scopul absorbției fondurilor UE.
Ministerul Finanțelor a împrumutat în prima jumătate a anului în jur de 18,5 miliarde de lei de pe piața internă, cu 5 miliarde de lei mai puțin față de cât și-a propus la licitațiile pentru vânzarea de titluri de stat și obligațiuni. Băncile și investitorii au cerut dobânzi mai mari pentru a da bani statului, pe care îl văd tot mai puțin disciplinat în privința cheltuielilor. Anul 2018 ar urma să fie al treilea în care Guvernul stă cu deficitul bugetar la limita maximă de 3% permisă în UE, timp în care cele mai multe țări din regiune au folosit creșterea economică a ultimilor ani pentru a-și consolida situația finanțelor publice. Situația nefavorabilă a Guvernului, nevoit să accepte costuri mai mari pentru a se împrumuta, se vede în cheltuielile cu dobânzile, în creștere cu 35% pentru perioada ianuarie-mai, la 5,55 miliarde de lei.
Execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 14,97 miliarde lei, respectiv 1,61% din PIB. Proiectul de rectificare a bugetului de stat prevede că deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, crește de la 26,95 la 28,06 miliarde lei, dar, urmare a modificării nivelului PIB estimat pe anul 2018, se menține, în termeni cash, la nivelul de 2,97% din PIB. Cea mai mare parte a fondurilor de 6 miliarde de lei pe care Guvernul le are în plus pentru prima rectificare bugetară din acest an se duc pe majorări ale cheltuielilor cu salariile, pensiile și sistemul de sănătate, în timp ce tăierea cea mai importantă este la cheltuieli pentru investiții, un minus de 1,68 miliarde lei.
