O comisie formată din reprezentanți ai mai multor ministere, Casei Naționale de asigurări de Sănătate (CNAS) și asociațiilor producătorilor analizează la acest moment posibile modificări la mecanismul pentru stabilirea taxei clawback, printre variante fiind, conform datelor Profit.ro, plafonarea sau calculul diferențiat pe grupe de medicamente. Renunțarea la taxă nu este, însă, o opțiune în opinia Ministerului Finanțelor, întrucât bugetul se bazează în acest an pe încasări de 2,8 miliarde lei de pe urma taxei clawback, iar lipsa acestor bani ar putea da peste cap planul de încadrare a deficitului bugetar în limita de 3% admisă în UE.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Menținerea taxei este indicată și într-un document oficial al Ministerului Finanțelor.
"Ministerul Finanțelor consideră că o eventuală renunțare la încasarea taxei clawback ar determina un impact negativ asupra veniturilor bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și creșterea deficitului bugetului general consolidat, în contextul în care, pentru perioada următoare se impune adoptarea unei conduite prudente în ceea ce privește politica bugetară, în vederea respectării criteriului privind deficitul bugetar prevăzut de documentele asumate de țara noastră în relația cu UE”, relevă documentul.
Veniturile bugetare estimate să fie încasate din contribuția datorată pentru medicamentele finanțate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (taxa clawback) în acest an sunt în sumă de 2,8 miliarde de lei.
Recent, ministrul Sănătății a anunțat că taxa clawback trebuie menținută, fiind posibilă doar o scutirea de această taxă în cazul medicamentelor ieftine, al căror preț nu depășește 15-20 de lei.
În luna martie, Ministerul Sănătății a înființat o comisie care să caute soluții de revizuire a metodologiei pentru stabilirea taxei clawback. Înființarea comisiei a fost anunțată de președintele CNAS, Răzvan Teohari Vulcănescu, la Profit Health Forum, la finele lunii martie.
Comisia este formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Ministerului Finanțelor, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, ai Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, precum și ai Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România.
„Prin constituirea acestei comisii, se dorește identificarea și implementarea unui mecanism predictibil, sustenabil și transparent pentru calculul taxei clawback, analizarea plafonării taxei clawback în vederea asigurării predictibilității acesteia, alinierea contribuției clawback cu practica europeană din domeniu, analizarea introducerii calculului diferențiat bazat pe delimitarea medicamentelor în grupe, identificarea măsurilor imediate pentru îmbunătățirea accesului la tratament al pacienților și pentru asigurarea unui mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, analizarea impactului financiar asupra bugetului CNAS, atât pe termen scurt (anul în curs), cât și pe termen lung (5 ani)”, notează Ministerul Sănătății.
Comisia va elabora un raport însoțit de recomandări, acesta urmând să fie înaintat Ministerului Sănătății și CNAS.
Președintele CNAS, Răzvan Teohari Vulcănescu, a anunțat la Profit Health Forum, la finele lunii martie, că CNAS, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și reprezentanți ai pieței farma au format un grup de lucru pentru a analiza modificări în ce privește taxa clawback.
"Este un angajament pe care Casa Națională de Sănătate și-l ia, alături de Ministerul Sănătății, alături de Ministerul de Finanțe, cu care suntem într-un grup de lucru. Vreau ca, împreună cu piața farma, să ieșim cu o propunere care să fie funcțională pentru întregul sistem", a spus Vulcănescu.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente. Până în prezent nu s-a renunțat însă la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă.
Producătorii de medicamente din România au atras în trecut atenția că în ultimii ani au dispărut multe medicamente cu preț mic de pe piață din cauza taxei claw-back, care a crescut cu peste 50%. În plus, având în vedere că aproximativ 75% din medicamentele care costă sub 25 lei sunt fabricate în țara, “taxa clawback” vulnerabilizează industria de medicamente din România, care astfel pierde din competitivitate, lăsând statul român fără alternative din producția internă, potrivit Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România.
În condițiile în care brevetul unui medicament inovativ (care introduce o substanță activă nouă) expiră după 10-15 ani, la finalul acestei perioade orice companie îl poate produce și dezvolta, dar fără să schimbe formula substanței active. Acest produs rezultat este numit medicament generic.
