Nivelul rezervei de valută (buffer) este unul dintre secretele bine păzite ale Ministerului Finanțelor.
Rezerva de valută a Ministerului Finanțelor se situează la circa 6,6 miliarde euro (32,3 miliarde lei), potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Rezerva de valută este folosită de minister în strategia de finanțare, cu scopul de a obține dobânzi cât mai mici atunci când se împrumută de la bănci și investitori. Obiectivul Ministerului Finanțelor este de a avea o rezervă de valută de până la patru luni din necesarul brut de finanțare. Asta a însemnat anul trecut până la 10,2 miliarde de euro, iar anul acesta până la 8,7 miliarde de euro.
Guvernul se pregătește pentru anul următor cu cea mai mare rezervă de valută (buffer) de până acum. Ca procentaj din PIB, rezerva de valută ar urma să se situeze spre finalul anului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile de la Ministerul Finanțelor, la circa 5,5%, echivalentul în valută a 57,8 miliarde lei (11,9 miliarde euro). Actuala rezervă de valută ar urma să fie întărită de intrările, în decembrie, a unor sume semnificative în valută din împrumuturi acordate României de către Comisia Europeană în cadrul programului SURE. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că România ar urma să primească circa 3 miliarde de euro de la CE anul acesta. De asemenea, un împrumut recent de 2,5 miliarde de euro va ajunge cel mai probabil în buffer.
Rezerva de valută a Ministerului Finanțelor s-a situat în decembrie la circa 3,9 miliarde de euro, cu 1,3 miliarde de euro mai puțin față de suma prevăzută de precedentul guvern, de circa 5,2 miliarde de euro, și cu 2,3 miliarde de euro mai puțin decât a devenit necesar după ce rectificarea bugetară a schimbat complet situația împrumuturilor statului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Rezerva de valută (buffer-ul) ar trebui să se situeze la circa 4 luni din necesarul brut de finanțare al Guvernului, iar în noiembrie era estimată la peste 5 miliarde de euro. Datele pe baza cărora Profit.ro a calculat nivelul buffer-ului au fost incluse de Ministerul Finanțelor într-o prezentare destinată investitorilor străini. Este îngrijorător că Finanțele intenționează ca în 2020 să continue cu o rezervă de valută la un nivel similar cu cea din decembrie. Astfel, în loc să acopere circa 4 luni din necesarul brut de finanțare, buffer-ul din decembrie acoperea doar 2,5 luni, iar pentru 2020 este planificat la 2,7 luni.
Guvernul estimează pentru acest an un nivelul al activelor lichide de 7,6% din PIB, cel mai redus începând din 2012, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ca sumă, atât în lei, 77,7 miliarde de lei, cât și în euro, 16,4 miliarde de euro, activele lichide ale statului sunt cele mai mici după 2015. Activele lichide sunt resursele financiare de care statul ar putea dispune rapid și includ depozite și numerar, dar și instrumente precum aur, DST, titluri de valoare și acțiuni cotate la bursă.
Rezerva de valută a Finanțelor se va situa anul acesta, conform planurilor Finanțelor, la cel mai redus nivel, ca pondere în PIB, începând cel puțin din 2012, potrivit datelor analizate de Profit.ro. La finele anului trecut, statul avea 5,3 miliarde de euro în rezerva de valută, bani pe care ar trebui să-i folosească pentru a se împrumuta în condiții cât mai bune de la bănci și investitori. Deși rezerva de valută a avut efecte pozitive asupra dobânzilor, Guvernul nu pare interesat de consolidarea acesteia. Un alt aspect important este că îndatorarea netă a statului este prognozată să urce anul acesta pentru prima dată începând din 2014.
Rezerva financiară în valută aflată la dispoziția Ministerului Finanțelor se situează, potrivit celor mai recente date disponibile, la 5,3 miliarde de euro, echivalentul a 4 luni din necesarul brut de finanțare al statului. Finanțele au refăcut în a doua jumătate a anului trecut rezerva de valută, după ce în iunie 2018 se situa cu mult sub nivelul optim și acoperea numai 2,8 luni din necesarul brut de finanțare.
Guvernul a împrumutat în primele două luni, de la investitorii interni, bănci și populație, o sumă cu circa 6 miliarde de lei mai mică față de datoriile vechi ajunse la plată, potrivit calculelor Profit.ro. Activitatea mai redusă de pe piața internă ar putea fi compensată de o emisiune de eurobonduri aflată de mai mult timp în pregătire, dar aceasta este acum întârziată din nou, la motivul mai vechi al tergiversării aprobării bugetului adăugându-se acum amânarea unei decizii a agenției S&P referitoare la perspectiva calificativului suveran al României.
Un popor ce nu-și cunoaște istoria e ca un copil care n-are habar cine-s părinții săi, zicea Nicolae Iorga. Alții susțin că cine n-are memoria istoriei riscă să o repete. Adică, atunci când se spune că istoria se repetă și e rezultatul unui lung șir de erori, se poate afirma că dorim să fim idioți în continuare. Nu ne-am plictisit de rating junk, salvatorul de la FMI și infringement.
Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.
Îndatorarea statului, calculată ca procentaj din PIB, a crescut de circa două ori și jumătate în ultimii 10 ani, și se situează conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor la 35% din PIB, cel mai redus nivel de după 2011. Datoria de 35% din PIB, 313,4 miliarde de lei în septembrie anul trecut, este însă datoria brută a statului. Dacă din aceasta este scăzută suma păstrată în rezerva de valută de Ministerul Finanțelor, statul ajunge la un grad de îndatorare netă de circa 32% din PIB.
Rezerva financiară în valută a Ministerului Finanțelor a scăzut în prima parte a anului și se situează cu aproape 2 miliarde de euro sub nivelul optim. Buffer-ul de valută este extrem de important pentru strategia de finanțare a datoriei țării, pentru că ajută statul să se împrumute la dobânzi mai mici. Mai precis, băncile știu că statul are o rezervă mare de bani și că dacă cer dobânzi prea mari, Finanțele vor refuza să împrumute. Scăderea rezervei valutare slăbește semnificativ această poziție de forță de pe care negocia statul.
Ministerul Finanțelor a împrumutat în prima jumătate a anului în jur de 18,5 miliarde de lei de pe piața internă, cu 5 miliarde de lei mai puțin față de cât și-a propus la licitațiile pentru vânzarea de titluri de stat și obligațiuni. Băncile și investitorii cer dobânzi mai mari pentru a da bani statului, pe care îl văd tot mai puțin disciplinat în privința cheltuielilor. Anul 2018 ar urma să fie al treilea în care Guvernul stă cu deficitul bugetar la limita maximă de 3% permisă în UE, timp în care cele mai multe țări din regiune au folosit creșterea economică a ultimilor ani pentru a-și consolida situația finanțelor publice.
Rezerva de valută (buffer) aflată la dispoziția Ministerului Finanțelor se situează aproape de 8 miliarde euro. Finanțele se folosesc de rezervă pentru a se prezenta de pe o poziție de forță, obținând dobânzi mai avantajoase, pe piața financiară internă, unde împrumută pe parcursul anului cea mai mare parte a fondurilor necesare. "Ne împrumutăm când vrem noi", a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.
În pofida optimismului ministrului Finanțelor, care a calificat drept supradimensionată rezerva în valută (buffer) aflată la dispoziția Trezoreriei, banii asigură necesitățile de finanțare ale României doar cu puțin peste nivelul minim de 4 luni pentru care este constituit buffer-ul, relevă un document recent chiar al Ministerului.
Banca Angliei a redus cerințele de capital pentru băncile comerciale din Marea Britanie, în încercarea de a impulsiona creditarea și creșterea economică, în urma alegerii britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.