Guvernul se pregătește pentru anul următor cu cea mai mare rezervă de valută (buffer) de până acum. Ca procentaj din PIB, rezerva de valută ar urma să se situeze spre finalul anului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile de la Ministerul Finanțelor, la circa 5,5%, echivalentul în valută a 57,8 miliarde lei (11,9 miliarde euro). Actuala rezervă de valută ar urma să fie întărită de intrările, în decembrie, a unor sume semnificative în valută din împrumuturi acordate României de către Comisia Europeană în cadrul programului SURE.
Comisia Europeană a plătit marți a treia tranșă, în valoare de 8,5 miliarde de euro, din împrumutul acordat în cadrul instrumentului SURE, către cinci state membre, România primind 3 miliarde de euro. De asemenea, un împrumut recent de 2,5 miliarde de euro va ajunge cel mai probabil în buffer.
Împrumuturile mai mari ale statului care se duc în buffer se văd în datoria brută, care crește semnificativ, dar nu și în cea netă, care este influențată doar de deficitul bugetar. Banii din buffer, lichidități pe care Finanțele le au în cont, reprezintă diferența dintre datoria brută și cea netă. Dacă statul împrumută anul acesta mai mult decât are nevoie și crește bufferul, banii vor prinde foarte bine anul următor și vor asigura Guvernului o poziție mai stabilă în ce privește împrumuturile. Pentru anul următor, ministrul Finanțelor a declarat că vizează un deficit de 7% din PIB sau mai bine, în scădere față de 9,1% anul acesta, dar un nivel totuși ridicat și deloc simplu de finanțat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Chiar dacă până la final de octombrie Guvernul a împrumutat deja aproape 123 miliarde de lei, a continuat în noiembrie și va continua și în decembrie să tragă de pe piața internă toți banii pe care îi poate împrumuta în condiții acceptabile, inclusiv de la populație, prin emisiuni în lei și valută, atât prin programul Tezaur, cât și prin Fidelis. Foamea aceasta de bani este explicată de intenția Finanțelor de a plasa în buffer o parte cât mai mare sau chiar toată valuta împrumutată de la CE prin programul SURE.
Astfel, datoria brută ar urma să crească de la 36,4% din PIB anul trecut la 47% anul acesta, în timp ce datoria netă ar avansa de la 34,6% la 41,5%.
Recenta rectificare bugetară a determinat, ca rezultat al majorării deficitului bugetar, și un necesar de finanțare în ușoară creștere. Astfel, necesarul de finanțare al Guvernului urcă pentru acest an la 143,6 miliarde de lei, din care volumul datoriei de refinanțat în anul 2020 este de circa 47,5 miliarde lei, iar deficitul bugetar de 96,06 miliarde lei. Anterior rectificării bugetare din această lună, deficitul bugetar era planificat la 91 miliarde de lei. Anterior, necesarul de finanțare era de 138,5 miliarde lei.
"Prin prezentul proiect de act normativ majorarea plafonului pentru datoria guvernamentală la 47% din PIB, pentru sfârșitul anului 2020, se datorează contractării de împrumuturi, inclusiv de la Comisia Europeană, în scopul asigurării surselor de prefinanțare a necesităților de finanțare și a consolidării rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei statului", potrivit proiectului de rectificare bugetară adoptat recent de Guvern.
Anterior rectificării, îndatorarea ca procentaj din PIB era estimată pentru finalul anului la 43,6%, acesta fiind datoria guvernamentală brută. Din creșterea datoriei brute la 47% din PIB, doar 0,4-0,5 puncte procentuale provine din majorarea deficitului bugetar, ceea ce urcă nivelul datoriei nete a statului de la 41,1% estimat anterior rectificării la 41,6%. Diferența până la 47% reprezintă estimarea pentru buffer.
Astfel, dacă anterior estimarea pentru buffer era la 2,5% din PIB, acum ar urca la circa 5,5% din PIB.
Ministerul Finanțelor trebuie să păstreze rezerva de valută la un nivel care să acopere circa 4 luni din necesarul brut de finanțare. Cum necesarul brut de finanțare din acest an este unul record, de 143,6 miliarde de lei, și rezerva de valută trebuia majorată în jurul nivelului de 48 miliarde lei, circa 10 miliarde euro.
Planurile Finanțelor par a fi să depășească semnificativ acest nivel, aspect pozitiv pentru stabilitatea finanțelor statului într-o perioadă dificilă la nivel global, dar și un semnal privind precauția cu care trebuie să privim anul următor.
| %din PIB | 2020 | 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Necesarul brut de finanțare, din care: | 13,6% | 8,6% | 7,5% | 7,5% | 9% | 8,8% | 9% | 11,3% | 11,6% |
| -deficitul bugetar | 9,1% | 4,43% | 2,9% | 2,8% | 2,4% | 1,4% | 1,7% | 2,5% | 2,5% |
| -refinanțarea datoriei | 4,5% | 4,3% | 4,6% | 4,7% | 6,6% | 7,4% | 7,3% | 8,8% | 9,1% |
| Rezerva de valută (buffer) | 5,5% | 1,8% | 2,6% | 2,8% | 3,6% | 3,7% | 4,6% | 3,9% | 2,6% |
| Datoria guvernamentală netă | 41,5% | 34,6% | 32,4% | 32,4% | 33,7% | 34,1% | 34,8% | 33,9% | 34,7% |
| Datoria guvernamentală brută | 47% | 36,4% | 35% | 35,2% | 37,3% | 37,8% | 39,2% | 37,8% | 37,3% |
(sursă: Ministerul Finanțelor, calcule Profit.ro)
