ANALIZĂ Finanțele au în plan cea mai redusă rezervă de valută, după ponderea în PIB, începând cel puțin din 2012. Îndatorarea netă a României ar urma să crească pentru prima dată din 2014

Rezerva de valută a Finanțelor se va situa anul acesta, conform planurilor Finanțelor, la cel mai redus nivel, ca pondere în PIB, începând cel puțin din 2012, potrivit datelor analizate de Profit.ro. La finele anului trecut, statul avea 5,3 miliarde de euro în rezerva de valută, bani pe care ar trebui să-i folosească pentru a se împrumuta în condiții cât mai bune de la bănci și investitori. Deși rezerva de valută a avut efecte pozitive asupra dobânzilor, Guvernul nu pare interesat de consolidarea acesteia. Un alt aspect important este că îndatorarea netă a statului este prognozată să urce anul acesta pentru prima dată începând din 2014.

Pentru finele acestui an, Finanțele estimează un nivel al rezervei de valută de 2,4% din PIB, după 2,6% anul trecut și un maxim de 4,6% în 2014.

Paradoxal, rezerva de valută a atins maximul ca pondere în PIB în 2014, an cu un deficit bugetar de numai 1,7%, nu aproape 3% cât a înregistrat Guvernul în ultimii doi ani și estimează și pentru acest an.

De ce este important: Guvernul nu a profitat de creșterea economică din ultimii ani pentru a consolida finanțele statului, inclusiv buffer-ul, ci a ales să împingă la maxim posibil cheltuielile bugetare, mai ales cele cu salariile angajaților din sectorul public. O astfel de politică este nesănătoasă și va conduce probabil la ajustări dureroase în cazul unei noi crize globale.

Dezinteresul autorităților pentru consolidarea buffer-ului dincolo de nivelul de 4 luni din necesarul brut de finanțare al unui an este determinat de nevoia mare de bani la buget pentru acoperirea cheltuielilor, de declinul necesarului brut de finanțare, în contextul în care Finanțele au avut în ultimii ani o politica de refinanțare pe termen mediu și lung a datoriei publice, precum și de lipsa presiunilor pentru o politică mai precaută în ce privește finanțele statului.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Loteria bonurilor fiscale va fi schimbată

Politica statului român pare a fi să-și facă rezerve când este în criză și economia merge rău, nu atunci când economia merge bine și permite acest lucru.

Rezerva de valută (buffer) a fost introdusă începând cu anul 2010, pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor sezoniere pentru asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale. Ministerul Finanțelor a luat decizia constituirii unei rezerve financiare în valută cu o valoare echivalentă acoperirii necesităților refinanțării datoriei publice pentru circa 4 luni.

Cum statul se împrumută de câțiva ani în măsură tot mai mare pe termene medii și lungi, stocul de datorie care ajunge la plată, ca procentaj din PIB, a fost în declin aproape constant în ultimii ani.

Astfel, dacă în 2012 Finanțele au fost nevoite să împrumute bani pentru a plăti la termen o treime din datoria totală (33%), pentru anul acesta dtoria care ajunge la plată și trebuie rostogolită este de circa o cincime (21%).

Buffer-ul la acest moment ar putea fi temporar la un nivel ridicat

Nivelul de 2,4% din PIB pentru buffer este estimat pentru finele anul 2019. În cursul unui an, nivelul buffer-ului poate varia foarte mult, în funcție de cum se împrumută statul. Dacă până la acest moment statul a împrumutat mai mult decât avea planificat, buffer-ul este temporar mai ridicat.

CITEȘTE ȘI Valul de controale anunțat de ANAF: Cheia în care trebuie interpretate și cum le pregătim

Cum Guvernul a împrumutat deja în primele șapte luni mare parte din ce avea nevoie anul acesta și a anunțat că ar putea prefinanța și din datoria de anul viitor, buffer-ul ar putea fi la acest moment semnificativ, dar numai temporar, peste nivelul la care este prognozat pentru finele anului. 

Guvernul a împrumutat în luna iulie o sumă mare, de 14,2 miliarde de lei, care include fonduri atrase prin vânzarea de obligațiuni în valoare de 2 miliarde de euro pe piețele externe la începutul lunii, dar și împrumuturi luate de la bănci și investitori de pe piața internă, în total 4,72 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Suma de 4,72 miliarde de lei luată prin emisiuni de obligațiuni pe piața internă este ușor mai redusă comparativ cu iunie, când autoritățile au marcat un record pe acest segment de finanțare a datoriei publice. Până în luna iulie, împrumuturile au trecut deja de 54 miliarde de lei, cam trei sferturi din cât a planificat Guvernul pentru întreg anul.

(sursă: Ministerul Finanțelor, metodologie UE)