Îndatorarea statului, calculată ca procentaj din PIB, a crescut de circa două ori și jumătate în ultimii 10 ani și se situează, conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, la 35% din PIB, cel mai redus nivel de după 2011. Datoria de 35% din PIB, 313,4 miliarde de lei în septembrie anul trecut, este însă datoria brută a statului. Dacă din aceasta este scăzută suma păstrată în rezerva de valută de Ministerul Finanțelor, statul ajunge la un grad de îndatorare netă de circa 32% din PIB.
Rezerva de valută este folosită ca statul să se împrumute la dobânzi cât mai favorabile. Astfel, dacă Finanțele consideră că dobânzile cerute de investitori și bănci sunt într-un anumit moment nejustificat de mari, poate să nu se împrumute prin emisiuni de obligațiuni de la acestea și să își ia din buffer banii necesari plății datoriilor vechi ajunse la scadență. Bufferul poate diminua volatilitatea dobânzilor statului, dar nu poate împiedica un trend de creștere a acestora.
De ce este important: Îndatorarea statului este un indicator important privind sustenabilitatea finanțelor, mai ales când statul alocă banii pentru măriri de salarii și nu pentru investiții. La 32%, chiar și la 35%, îndatorarea statului român este printre cele mai reduse din UE, însă asta în contextul în care România nu are ce arăta nici măcar pentru banii cheltuiți. De exemplu, investițiile în drumuri, autostrăzi, căi ferate, spitale sau școli nu pot justifica nici măcar nivelul de îndatorare de 32% din PIB, iar la astfel de aspecte, care susțin o creștere sănătoasă a economiei și un nivel de trai mai bun al populației pe termen lung, nu doar azi, România rămâne, cu încăpățânare, încă de la aderare, la coada clasamentului UE.
Rezerva de valută, buffer-ul Ministerului de Finanțe, ar trebui să acopere patru luni din necesarul de finanțare al statului într-un an. Rezerva de valută este doar o parte din disponibilitățile statului în Trezorerie, sumă mult mai mare, care include fonduri aflate provizoriu în conturile Trezoreriei, cum sunt intrările de fonduri europene, și pe care ministrul Finanțelor o prezintă de obicei public. Ministerul nu furnizează în mod obișnuit informații actualizate despre rezerva de valută pentru a avea un avantaj în plus în relația cu investitorii și băncile de la care împrumută bani.
Disponibilul din Trezorerie s-ar situa la circa 40 de miliarde de lei, potrivit unor declarații recente ale ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. Din această sumă, doar o parte este reprezentată de rezerva de valută, bani ce aparțin Finanțelor.
Potrivit legislației în vigoare, Finanțele ar trebui să mențină o rezervă de valută care să acopere necesarul de finanțare pentru cel puțin 4 luni, reprezentând circa 24 de miliarde de lei (cca 5 miliarde de euro) la nivelul anului 2018.
Conform declarației recente a ministrului de resort, Finanțele au acoperit necesarul de finanțare pentru circa 4-5 luni, ceea ce ar înseamna, la nivelul necesarului de finanțare din 2018, 24-30 miliarde de lei (5-6,4 miliarde euro).
Profit.ro a scris în septembrie, citând surse oficiale, că buffer-ul s-a aflat la mijlocul anului sub nivelul optim cu circa 2 miliarde de euro, în contextul în care statul, nemulțumit de dobânzi, a avut mai multe luni în care a refuzat în mod repetat să ia bani de la bănci și investitori. Cel mai probabil, Finanțele au pus bani înapoi în buffer ulterior, în contextul în care au început să împrumute mai mult de pe piața internă și au ieșit cu emisiuni de eurobonduri și pe extern.
Datoria brută
Datoria netă și raportul cu buffer-ul
Astfel, la finele anului trecut, rezerva de valută se situa la 5,2 miliarde de euro, suficient pentru a asigura 3,9 luni din necesarul brut de finanțare și echivalent a 2,8% din PIB.
