Confruntarea televizată dintre Hillary Clinton și Donald Trump, ultima în cursa lor pentru fotoliul de la Casa Albă, a abundat în atacuri ale celor doi pretendenți. Pentru prima dată în istoria alegerilor prezidențiale americane, un candidat spune că ia în calcul să nu recunoască victoria adversarului. Clinton către Trump: „Ești cel mai periculos candidat pentru președinție din istoria modernă a Americii.” Trump către Clinton: „Dacă ai să devii președinte, țara asta o să fie un dezastru. Crede-mă!”
De la începutul anului viitor, Statele Unite ale Americii vor avea un nou președinte. Nu știm ce vor crede americanii și oamenii politici ai lumii despre succesorul lui Barack Obama, dar am aflat ce cred candidații unul despre celălalt.
Democrata Hillary Clinton afirmă despre Donald Trump că atacă demnitatea femeilor, „denigrează democrația noastră”, vrea să deporteze oameni imigranții din țară, beneficiază de spionajul Rusiei și este cel mai periculos candidat la președinție din istoria SUA.
„Ești o marionetă”, îi replică Trump. Republicanul spune că nimeni din cei pe care îi cunoaște nu o respectă pe Clinton, că este mincinoasă, este coruptă luând bani de la miliardari precum Buffet și Soros, vrea să aducă emigranți din Siria și că fundația Clinton este o veritabilă antrepriză criminală.
Trump a intrat în ultima dezbatere televizată cu un handicap de 10 procente față de contracandidata democrată, fapt pentru care era de așteptat să fie mai incisiv. Atacurile sale nu au întârziat chiar dacă, spre deosebire de data trecută, cel puțin nu a mai amenințat-o pe Clinton cu închisoarea. Aceasta a atacat, la rândul ei, puncte vulnerabile ale lui Trump.
Trump: Alegerile sunt trucate
Elementul de noutate al dezbaterii față de toate cursele precedente pentru Casa Albă îl reprezintă refuzul lui Trump de a se angaja că va recunoaște rezultatul scrutinului. „Mă voi uita atunci”, i-a răspuns el realizatorului Fox News care a moderat ultima dezbatere ce a avut loc la Las Vegas.
Candidatul care a câștigat surprinzător în prima parte investitura din partea Partidului Republican, unde era considerat inițial un outseider, și-a reiterat afirmațiile potrivit cărora întreg procesul electoral este măsluit.
Dacă alegerile ar fi fost corecte – zice Trump – lui Clinton nu ar fi trebuit să i se permită să candideze după ce a boicotat investigațiile FBI și ale Congresului în ceea ce privește gestiunea unor informații secrete distrugând nu mai puțin de 33.000 de e-mail-uri.
În al doilea rând, sunt înregistrate milioane de persoane să voteze care, în mod normal, nu ar trebui să aibă acest drept și, finalmente, este tratamentul neechitabil din partea mijloacelor de informare în masă care, în opinia sa, au favorizat-o pe Clinton. „Media este atât de necinstită și de coruptă”, a declarat Trump, adăugând că aceasta „otrăvește mințile alegătorilor”.
„Este înspăimântător”, vine replica celei care în Administrația Obama a ocupat pentru o perioadă funcția de Secretar de Stat, deținând portofoliul Externelor. Ea a afirmat că totdeauna Trump tinde să se plângă și să considere că sistemul este măsluit atunci când nu are câștig de cauză. „El denigrează democrația noastră”, a spus Clinton.
Putin, pomenit în dezbaterea pentru drumul către Casa Albă
Așteptările analiștilor politici erau ca Trump să atace cu dezvăluirile recente ale entității de diseminare a documentelor secrete Wikileaks care ar fi fost în măsură să o compromită pe Clinton. Până să apară primele mențiuni ale acestuia, candidata din partea democraților a atacat, afirmând că Wikileaks este alimentată de spionajul rusesc și că Trump este beneficiarul direct al șefului de la Kremlin, Vladimir Putin.
„Nu-l știu pe Putin”, vine replica lui Trump. „Doar știu că spune lucruri drăguțe despre mine”, continuă stârnind o oarecare rumoare în sală. Afirmă că nu are niciun amestec și că, dacă se întâmplă ca Rusia să interfereze în procesul electoral american, ar fi condamnabil. El pune însă la îndoială afirmațiile lui Clinton: „Nu are idee dacă este Rusia, China sau altă țară.”
Când fostul secretar de stat insistă că prezența lui Trump la Casa Albă i-ar conveni lui Putin, magnatul din imobiliare care candidează la președinția SUA ripostează: „Ești o marionetă.” Spune că nu ar fi rău ca el să se înțeleagă cu Rusia, având în vedere câte focoase nucleare are fiecare dintre cele 2 țări, dar că Putin este cel care nu îi respectă nici pe Obama și nici pe Clinton. Se întoarce către moderator: „Toată lumea pe care o cunosc nu o respectă.”
Contracandidata subliniază: „Nu am avut până acum un guvern străin încercând să se amestece în alegerile noastre.” Trump zice că nu îi convine, pentru că Putin s-a dovedit a fi mai deștept decât ea și Obama în toate locurile, inclusiv în Siria. „Au preluat Orientul Mijlociu.” Continuă și mai târziu în dezbatere afirmând că, decât actuala administrație democrată, s-au dovedit a fi mai deștepți nu numai rușii, dar și Iranul și regimul Assad din Siria. „Nimeni nu poate crede cât de proastă este conducerea noastră.”
Clinton este contrariată și spune că același lucru îl zicea Trump și cu 30 de ani în urmă despre Administrația Reagan. Îl caracterizează ca fiind neglijent în afirmațiile sale despre utilizarea armelor nucleare, ceea ce îl irită pe contracandidat: „S-a dovedit a fi o mincinoasă în nenumărate privințe. Este o altă minciună a ei.”
Pentru ISIS ȘI criza refugiaților trebuie să îi mulțumim lui Clinton, afirmă contracandidatul ei
O eventuală intervenție în Irak pentru recucerirea orașului Mosul, alianțele externe și gestionarea crizei generate de existența așa-numitului „stat islamic” au fost alte puncte atinse în dezbaterea privind chestiunile externe a ultimei întâlniri televizate.
Clinton îi spune lui Trump: „Ești cel mai periculos candidat pentru președinție din istoria modernă a Americii.” Replica vine numaidecât de la candidatul republican care pune în sarcina mandatului de secretar de stat al lui Clinton retragerea hazardată din Irak și apariția ISIS. El îi impută acesteia și criza siriană. „Nu știm cine sunt rebelii, dar le dăm o mulțime de bani.” Insistă că este o criză provocată de Administrația Obama cu Hillary Clinton la cârma Externelor. „Dacă nu ar fi făcut nimic, ne-ar fi fost mai bine”, a declarat el, adăugând că aceasta a stârnit și criza emigranților.
După ce la începutul acestei veri a stârnit rumoare în țările NATO punând în discuție perspectiva condiționării activării articolului de apărare mutuală de efectuarea unor plăți de către statele membre în contul unei eventuale intervenții americane, Trump a folosit prilejul pentru a fi mai explicit în această privință. El spune că nu poate înțelege de ce SUA trebuie să plătească pentru apărarea unor țări care, altminteri, sunt bogate, precum Germania, Japonia, Coreea de Sud sau Arabia Saudită. „Cheltuim o avere ca să îi apărăm. Au făcut afacerea secolului.” Afirmă că, de când a făcut aceste declarații, unele țări deja au început să plătească, ceea ce deja este un câștig. „Sunt un mare fan al NATO, dar trebuie să plătească”, a adăugat Trump.
Problema datoriei publice, ignorată de ambele tabere
Întrebarea realizatorului privind datoria publică de 2.000 de miliarde dolari a Americii a fost expediată în câteva minute. Conform calculelor analiștilor, pe varianta de guvernare propusă de Clinton, datoria ar ajunge la 80% din produsul intern brut la finele mandatului, iar, în cazul propunerii lui Trump, stocul creditului guvernamental ar ajunge să reprezinte 105% din PIB având în vedere reducerile de taxe propuse.
„Nu am să adaug niciun penny la datoria noastră”, răspunde Hillary Clinton amintind că, în al doilea mandat al soțului său, la finele anilor ’90, a fost singura etapă în care bugetul SUA a trecut pe excedent și datoria chiar s-a micșorat.
Trump crede că tăierile de taxe și eliminarea reglementărilor vor crea locuri de muncă și vor genera o creștere economică suficient de puternică pentru a asigura veniturile bugetare, caz în care problema datoriei nu s-ar mai pune. El a afirmat că vrea să readucă locurile de muncă în state precum Pennsylvania sau Ohio și să obțină pentru SUA o creștere economică de 4-5%, mai apropiată de cea de 8% a Indiei și cea de 7% a Chinei și mult mai robustă decât avansul de 1% din momentul de față. „Vom avea o mașină economică formidabilă”, zice Trump.
Îi impută lui Obama dublarea datoriei publice în mandatele sale și afirmă că Hillary Clinton nu a făcut nimic în ultimii 30 de ani, ca Prima Doamnă, senator și secretar de stat: „Are experiență, dar este o experiență rea.” Protestele contracandidatei îl face să insiste: „Vorbești, Hillary, dar nu ai făcut nimic.” Adaugă: „Dacă ai să devii președinte, țara asta o să fie un dezastru. Crede-mă!”
„Atacă demnitatea femeilor”
Candidata democrată nu rămâne datoare și îl atacă pe Trump în zona unde îl simte vulnerabil, după ce în media ultimelor 2 săptămâni au fost intens comentate afirmații ale miliardarului american despre femei. Nu respectă femeile și lovește în demnitatea lor, afirmă Clinton. Replica vine, nu fără oarece rumoare în rândul auditoriului: „Nimeni nu are mai mult respect pentru femei decât am eu.” Spune că nu le cunoaște pe femeile care vin și povestesc la TV despre ce anume le-ar fi făcut el în trecut. Bănuiește că sunt puse de reprezentanții campaniei lui Clinton și spune că respectivele istorisiri reprezintă „ficțiuni”.
Granițe, droguri, criminali, deportări și zidul în calea mexicanilor
Problema emigrației a fost o altă temă intens dezbătută și care arată o viziune total diferită între candidați. Trump și-a reluat ideea caricaturizată a construirii unui zid la granița cu Mexicul. „Avem nevoie de granițe puternice. (...) Voi construi zidul. Avem nevoie de zid.” Este modalitatea prin care SUA se poate apăra de cei care vin ilegal și de traficul de droguri. În paralel, „oamenii răi”, cu istoric de criminalitate, care au venit din America Latină vor fi scoși din țară.
Clinton spune că Trump vorbește nici mai mult, nici mai puțin decât despre deportări. Ea spune că o politică mai permisivă ar scoate la lumină o parte din cei veniți ilegal și i-ar integra în economie contribuind astfel la dezvoltarea Americii. Soluția trebuie să fie una care să cadreze cu ceea ce este SUA. „Suntem o națiune de emigranți și o națiune de legi”, spune fostul secretar de stat.
Trump nu este de acord. Ar fi inechitabil pentru cei care stau la coadă să primească legal cetățenia americană să fie precedați de alții care s-au strecurat în interiorul țării eludând legile. Este contrariat să fie acuzat el de deportări, când oameni "au fost scoși peste graniță cu milioanele" chiar în timpul mandatelor lui Obama.
Arată apoi spre Clinton: „Vrea granițe deschise. Lumea va da năvală la noi în țară; vor veni din Siria.” Afirmă că politica sa este în acord cu ceea ce vor oamenii. În sud chiar i se spune că este dorit zidul, ca stavilă pentru heroina care distruge tineretul american.
Arme, homosexuali și copii ciopârțiți
Întrebările legate de nominalizările la Curtea Supremă arată iarăși viziuni total diferite între tabăra republicană și cea democrată. Clinton vrea să numească persoane care să dea dreptate oamenilor de rând și să nu se ferească să îi înfrunte pe cei puternici. Va merge alături de nominalizările actualului președinte Obama și vede instituția ca mergând pe aceeași cale a întăririi drepturilor femeilor și homosexualilor.
Trump are deja pregătiți 20 de oameni de formație academică pentru a intra în Curtea Supremă. Vrea ca aceștia să interpreteze Constituția cât mai aproape de litera ei și să decidă așa cum ar fi făcut-o și Părinții Fondatori ai Statelor Unite. Vrea o îngrădire a avorturilor și respectarea celui de-al 2-lea amendament al Constituției care le dă americanilor dreptul de a deține arme de foc.
Clinton nu merge în contra opiniei publice pe această temă, dar este mai nuanțată. Vrea păstrarea amendamentului, dar și o reglementare mai strictă a deținerilor de arme. Spune că cei care au astfel de arme nu au dreptul și să te amenințe sau să îți pună în pericol familia. „Nu văd conflict între a salva vieți și păstrarea celui de-al 2-lea amendament.” În ceea ce privește avorturile, merge pe o variantă în care hotărârea să aparțină femeilor care poartă sarcina: „Voi apăra dreptul femeilor de a lua propria lor decizie.”
O scăpare a lui Clinton care afirmă că, în ultimă instanță, dacă femeile văd ceva că nu merge bine din punctul de vedere al sănătății, să poată opri sarcina chiar și în ultimul prilej, îi dă prilejul lui Trump să intervină vehement. El spune că nimeni nu are dreptul să omoare copilul cu 2-3 zile înainte de a se naște. Să ciopârțești copilul în luna a 9-a „nu este acceptabil”. Termenul i se pare dur lui Clinton.
De fapt, întreaga dezbatere televizată a stat sub imperiul exprimărilor tari. Atacurile au fost dure, vehemența ridicată. În niciun caz nu a fost momentul de iubire prins de o parodie pentru întâlnirea lor precedentă.
