Curtea Constituțională a decis miercuri că Ordonanța care reglementează starea de alertă este constituțională, respingând sesizarea Avocatului Poporului, care acuza că se încalcă principiul separației puterilor, precum și prevederile legale constituționale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Viitoarele reguli și planuri pregătite de autorități în actuala pandemie vor fi anunțate la conferința Profit.ro, pentru care detalii pot fi văzute AICI și care va fi transmisă în direct la Profit TV
Curtea Constituțională a stabilit că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată prin Legea nr.15/2005, cu modificările și completările ulterioare este constituțională, scrie News.ro.
Sesizarea vizând OUG a fost depusă în urmă cu o săptămână de către Avocatul Poporului.
”Avocatul Poporului apreciază că delegarea unor atribuții de legiferare către autorități administrative, având ca finalitate restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale încalcă principiul separației puterilor, precum și prevederile constituționale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării (art. 1 alin. (5), art. 53 și 61 alin. (1) din Constituția României”, a transmis Avocatul Poporului.
În esență, Avocatul Poporului considera că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilității legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care, neavând consacrare constituțională, presupune o circumstanțiere detaliată, la nivel infraconstituțional, a cazurilor în care se poate declara.
”În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exercițiului unor drepturi, deși art. 53 din Constituție prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilității extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuși dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituție”, a mai transmis Avocatul Poporului.
Instituția consideră că, potrivit prevederilor constituționale, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală.
”Autoritățile administrației publice nu au o asemenea competență, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor”, a mai transmis Avocatul Poporului.
