Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a respins proiectul de lege care prevedea anularea în mod automat a amenzilor dispuse de autorități în starea de urgență, fără a mai fi nevoie de a merge în instanță. Proiectul fusese inițiat de de Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), Victor Ponta (Pro România) și Cseke Attila (UDMR), fiind adoptat prin vot de Senat în plină pandemie, respectiv în iunie 2020, când Guvernul era format doar de PNL.
România s-a remarcat ca o veritabilă campioană mondială la amenzile acordate. Un material Profit.ro despre faptul că poliția a acordat 200.000 de amenzi în valoare de 400 milioane lei, iar acestea exced unele capitole de încasări bugetare a făcut înconjurul lumii, fiind preluat de instituții importante de media la nivel internațional.
De ce este important: Prin Ordonanța de urgență nr. 34/2020, amenzile pentru persoanele fizice care nu respectau ordonanțele militare au crescut la minimum 2.000 de lei și maximum 20.000 de lei, față de minimum 100 de lei și maximum 5.000 de lei, cât erau până atunci. Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectau ordonanțele militare a fost majorată, de asemenea, de la 1.000 de lei, cât era până pe 1 aprilie 2020, la 10.000 de lei. Maximul amenzii pentru persoane juridice a rămas stabilit la 70.000 de lei.
Conform datelor analizate de Profit.ro, decizia CCR a calmat instituțiile de forță: valoarea amenzilor militare a scăzut cu 81%, iar numărul celor sancționați – cu 71%.
Guvernul Orban, prin punctul de vedere transmis în iulie 2020 preciza că Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative, iar Guvernul Ciucă, prin punctul de vedere transmis în februarie 2022, a arătat că nu susține adoptarea propunerii legislative deoarece ar fi rămas fără obiect, deși comisia juridică nu a remarcat acest lucru în raportul de respingere.
Autorii proiectului de lege arătau că de la începutul stării de urgentă au fost reclamate în spațiul public, prin intermediul materialelor difuzate de către mass-media, mai multe situații cu români care au fost victime ale acțiunii abuzive a forțelor de ordine în ceea ce privește aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor ordonanțelor militare instituite de către Guvernul României.
”În această perioadă, conform cifrelor furnizate de autorități, în România au fost aplicate peste 300.000 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 600 milioane lei (120 milioane euro), pentru nerespectarea restricțiilor instituite prin ordonanțele militare, în perioada stării de urgență. Cuantumul amenzilor din România cu siguranță ne situează pe locul întâi între țările Uniunii Europene”, afirmau inițiatorii.
În acest context și în urma deciziei CCR, cei peste 300.000 de români, care au fost sancționați contravențional, se pot adresa instanțelor de judecată pentru anularea amenzilor. O asemenea situație ar duce la blocarea totală a sistemului de justiție, iar în contextul de sănătate publică în care ne aflăm, persoanele vizate de decizia CCR se pot expune unei răspândiri a virusului COVID-19, subliniază inițiatorii.
Pentru a evita o astfel de situație, proiectul prevedea că procesele verbale de contravenție emise în temeiul art. 28 din Ordonanta de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, se declară nule.
Amenzile achitate, în totalitate sau parțial, de către debitori, s-ar fi restituit la cerere.
Pentru amenzile care nu au fost achitate, organele fiscale nu ar fi dat în debit sumele datorate în vederea executării silite. Persoanele sancționate contravențional, care nu au achitat cuantumul amenzii pană la data intrării în vigoare a legii, nu ar fi achitat amenzile aplicate.
Aceste prevederi nu se aplicau proceselor verbale prin care s-au impus sancțiuni privind încălcarea măsurilor de izolare la domiciliu și carantină, precum și cele aplicate pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.
