Ungaria are un interes întemeiat în menținerea parteneriatului strategic cu România, care este esențial pentru evitarea recesiunii, pentru securitatea energetică și gestionarea valului migrator, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto la o conferință de presă la Budapesta după o întrevedere cu omologul său român Bogdan Aurescu, relatează agenția MTI și hirado.hu.
''Există întotdeauna interese contrare, există întotdeauna elemente perturbatoare care fac zgomot pentru a părea că sunt majoritare. Dar obiectivul guvernelor celor două țări este de a menține parteneriatul strategic pentru că acesta este în interesul națiunilor noastre'', a subliniat Szijjarto.
Ministrul ungar a amintit că guvernul de la Budapesta consideră minoritățile etnice ale fiecărei țări ca fiind o resursă pentru relațiile bilaterale. Acest lucru este demonstrat și de faptul că sprijinul bugetar alocat minorității naționale românești din Ungaria a crescut de șase ori din 2010 încoace, iar sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe a crescut de șapte ori, a adăugat șeful diplomației ungare, scrie Agerpres.
Peter Szijjarto a evidențiat că parteneriatul strategic este de mare ajutor în abordarea cu succes a trei dintre cele mai importante provocări ale timpului prezent: cea economică, cea energetică și cea a migrației.
''Uniunea Europeană se îndreaptă în prezent cu pași repezi spre recesiune'', a cărei contracarare este ajutată de performanța atingerii unui volum record de circa 10 miliarde de euro în schimburile comerciale româno-ungare anul trecut, iar anul acesta comerțul bilateral a crescut cu încă 29%, a remarcat șeful diplomației ungare.
El a reamintit că România este a treia cea mai importantă piață de export pentru economia ungară, o piață pe care mai multe companii ungare importante își sporesc constant prezența, cum ar fi Mol cu 245 de benzinării, OTP cu 97 de sucursale bancare și Richter cu peste 600 de angajați.
România joacă de asemenea un rol esențial în diversificarea aprovizionării Ungariei cu gaz natural, facilitată de extinderea capacității de interconectare între cele două țări de la 1,75 la 2,5 miliarde de metri cubi pe an.
De asemenea, în curând va fi semnat un acord cvadripartit, care va permite Ungariei să importe electricitate verde din Azerbaidjan, prin Georgia și România.
Potrivit lui Peter Szijjarto, România și Ungaria cooperează de asemenea în gestionarea migrației ilegale la frontiere, iar eficacitatea autorităților române face posibil pentru Ungaria să se concentreze asupra frontierei sale sudice, unde autoritățile ungare au împiedicat numai anul acesta circa 250.000 de tentative de intrări ilegale.
''Așadar, acestea sunt trei provocări foarte importante, cu care ne confruntăm astăzi: evitarea recesiunii economice, crearea securității energetice și menținerea migranților în afara țării. Parteneriatul strategic cu România ne va ajuta în aceste trei chestiuni importante, prin urmare suntem clar interesați în menținerea acestui parteneriat'', a rezumat Peter Szijjarto.
Dat fiind că la granița Ungariei cu România nu există presiune migraționistă, toate argumentele sunt în favoarea faptului că Bucureștiul a îndeplinit condițiile aderării la spațiul Schengen, a apreciat ministrul ungar.
Condițiile prealabile ale aderării României la spațiul Schengen sunt stipulate clar în legislație, deci aderarea nu este o problemă politică, ci una practică, a mai menționat el la conferința de presă, răspunzând întrebării unui jurnalist.
"Decizia nu trebuie adoptată pe baza unei ficțiuni științifice, ci în urma unei analize fondate pe fapte (...) Nu ne place să abordăm astfel de probleme pe baze ideologice și politice", a explicat ministrul ungar.
"Nu pot decât să sper că nu numai aderarea României la Schengen, ci toate problemele din Uniunea Europeană în general vor fi soluționate pe baza faptelor și a performanței reale. Sunt naiv, desigur, pentru că, dacă ar fi fost așa, Ungaria ar fi primit deja acces la toate fondurile europene", a adăugat el, potrivit hirado.hu.
Răspunzând unei alte întrebări, Peter Szijjarto a menționat că unii politicieni din UE, inclusiv șeful diplomației europene, Josep Borrell, spun deja că sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost menite să pună capăt războiului din Ucraina, ceea ce în opinia ministrului ungar dovedește că aceste măsuri nu funcționează și că este timpul să fie revizuite. La reuniunea de luni a Consiliului Afacerilor Externe al UE, "o parte din discuții s-au desfășurat într-un mod care a lăsat puțin spațiu minții lucide și dezbaterii calme", a remarcat șeful diplomației ungare.
