Cel puțin cinci dintre teroriștii implicați în atacurile recente din Paris și Bruxelles își asigurau traiul zilnic din ajutoarele sociale oferite de darnicul guvern belgian. Aceștia au beneficiat, în ultimii doi ani, de autoare sociale de peste 50.000 de euro. Chiar dacă nu există dovezi că sumele încasate ca ajutoare au fost folosite direct la finanțarea atentatelor, ele ar fi fost suficiente pentru organizarea acestora. Autoritățile au estimat costul atentatelor de la Paris la 30.000 de euro, iar pe cele ale atentatului de la Bruxelles la 3.000 de euro.
Legătura dintre imigrația masivă și statul asistențial (welfare state) occidental nu este nouă, mai mulți economiști atrăgând atenția asupra faptului că, dată find diferența dintre venituri și puterea de cumpărare, imigranții din statele subdezvoltate sunt motivați să emigreze în Occident numai pentru a trăi pe seama ajutoarelor sociale oferite cu dărnicie de guvernanții occidentali.
Investigatorii belgieni au descoperit că principalul suspect care a supraviețuit atacurilor din Paris, Salah Abdeslam, a încasat un ajutor de șomaj în valoare de 19.000 de euro, ultima plată fiind efectuată cu numai 3 săptămâni înaintea atacului. Situația este cu atât mai paradoxală cu cât, potrivit The Wall Street Journal, acesta era și managerul și coproprietarul unui bar, ceea ce l-ar fi descalificat de la obținerea ajutorului de șomaj.
CITEȘTE ȘI FOTO Cum a fost evacuat președintele Franței după atentate-ofițeri cu mâna pe armă, gata să tragă Modelul statului asistențial este prezentat de susținători săi drept principala armă de luptă împotriva sărăciei și drept cel mai eficient mijloc de integrare a inigranților.
Realitatea se dovește una mult mai nuanțată. “Am ajuns la concluzia că sistemul asistențial este vulnerabil, el poate fi folosit abuziv pentru finanțarea atacurilor teroriste. Ce avem de gând să facem pentru a evita acest lucru?”, se întreabă retoric Tom Keatinge, directorul Centrului de Studii pe tema Securității și Criminalității Financiare de la Royal United Services Institute din London.
În opinia acestuia, ar fi oportună mai degrabă acordarea de vouchere, pentru a urmări modul de cheltuire a ajutoarelor sociale. “Dacă preferi să plătești ajutoare în anumite părți ale Bruxelles-ului, poate că ar trebui să fii mai atent cui plătești și ce se face cu ajutoarele respective”, susține acesta.Toți cei cinci teroriști care au beneficat de ajutoare sociale erau cetățeni europeni.
CITEȘTE ȘI După Bruxelles, SRI cere românilor să alerteze imediat când văd persoane care par să fie teroriști Potrivit legislației belgiene, ajutoarele sociale pot fi retrase doar dacă o persoană este condamnată pentru terorism, în cazul persoanelor suspectate doar de astfel de acte, autoritățile fiind obligate să continue să efectueze plățile, cu excepția situației în care suspecții părăsesc țara.
Philippe de Koster, director al Unității de Procesare a Informațiilor Financiare, susține că, deși nu există dovezi că banii din ajutoare au fost folosiți pentru finanțarea directă a acestor atacuri, indirect “beneficiile sociale” le-au asigurat atentatorilor un nivel de trai decent și au susținut indirect activitățile lor teroriste.
În unele cazuri, suspecții au transferat ajutoarele pe carduri de debit preplătite, folosite ulterior în atentate, susține de Koster, care a refuzat să ofere alte detalii, fiind informații clasificate.
