Cinci senatori PSD au elaborat un proiect de modificare a Legii 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă Agerpres, scopul proiectului fiind facilitarea demiterii directorului general al Agenției înainte de expirarea mandatului de 5 ani al acestuia.
Cei cinci inițiatori sunt Valer Breaz, Daniela Crețu, Dan Marciu, Liviu Mazilu și Lucian Romașcanu.
Potrivit legii, Agerpres este condusă de un consiliu director, coordonat de un director general, cu rang de secretar de stat, propus de premier și numit prin votul Parlamentului pentru un mandat de 5 ani. De asemenea, Legislativul examinează raportul anual de activitate al instituției și se pronunță prin vot asupra acestuia.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Actualul șef al Agerpres, Alexandru Giboi, fost director al Biroului de Presă al PSD, a fost numit în februarie 2013, la propunerea premierului de atunci, Victor Ponta. Soția sa, Ioana-Florina Giboi, lucrează tot la Agerpres, ca expert în marketing.
"O eventuală respingere a raportului anual de activitate al Agerpres de către Parlament nu are absolut nicio consecință. Astfel, dintre instituțiile publice de cultură aflate sub control parlamentar, Agerpres este singura în cazul căreia Parlamentul nu are niciun instrument de acțiune în cazul în care constată o funcționare necorespunzătoare, cauzată de un management neperformat. Din această perspectivă, directorul general al Agerpres se bucură, practic, de o imunitate totală în interiorul mandatului său", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Inițiatorii vor să "remedieze" această "situație nefirească" introducând în lege un articol nou, care prevede că șeful Agerpres este demis în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate al Agenției.
"Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a directorului general", este formularea noului articol.
Raportul de activitate pe 2016 al Agerpres a fost depus de instituție la Parlament încă din primăvară și a fost repartizat pe 13 iunie la Comisiile pentru cultură ale Senatului și Camerei Deputaților, pentru întocmire de raport, și la cele de Buget, pentru aviz, cu termen de finalizare 26 iunie. Proiectul de modificare a legii de funcționare a Agerpres a fost înregistrat la Senat pe 14 iunie.
În raportul pe anul trecut al instituției se arată că finanțarea cheltuielilor curente și de investiții ale Agerpres, în anul 2016, s-a realizat în procent de 85,2% de la bugetul de stat și în procent de 14,8% din venituri proprii.
Potrivit execuției bugetare pe anul trecut, Agerpres a avut în 2016 cheltuieli totale efective de 18,11 milioane lei, cu peste 19% mai mari față de 2015 (15,14 milioane lei), din care 15,02 milioane lei au reprezentat cheltuieli de personal, în creștere cu mai mult de 20% comparativ cu anul anterior (12,45 milioane lei).
Pentru bunuri și servicii a fost plătită în 2016 suma totală de 3,04 milioane lei (2,67 milioane lei în 2015), din care 2,03 milioane lei la furnizori de servicii (sedii, telefonie, internet, pază, materiale etc) și peste 1 milion de lei plăți externe (în special abonamente la agenții de presă străine și deplasări externe în interes de serviciu).
La finalul anului trecut, Agerpres avea ocupate 316 posturi (298 în 2015), din care 248 cu personal redacțional și tehnic-redacțional, față de 231 în anul anterior.
Agerpres a avut în 2016 venituri proprii de 3,134 milioane lei, cu 6% peste prevederile bugetare anuale definitive pe anul 2016 și în creștere cu 5,1% față de încasările cumulate realizate în anul 2015. Veniturile din principala sursă, vânzarea de știri în timp real, au crescut cu 6%, la 1,249 milioane lei.
"Creșterea veniturilor extrabugetare din activitatea Agerpres se datorează și creșterii cu 12% a numărului de clienți/utilizatori, astfel că, la sfârșitul anului 2016, Agerpres a înregistrat un număr total de 698 clienți (157 clienți mass-media și 541 clienți non-media), față de 623 clienți în 2015", se precizează în raport.
