Camera Deputaților a adoptat luni, proiectul de lege care modifică Codul de procedură penală și care prevede că termenul maxim în care instanțele sunt obligate să pronunțe deciziile în procesele penale este de 120 de zile de la finalizarea dezbaterilor. De asemenea motivarea deciziei trebuie să fie publicată în ziua pronunțării. Camera Deputaților este forul decizional, proiectul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Anterior, și Senatul a adoptat, în calitate de prim for sesizat, în procedură de urgență, modificarea Codului de procedură penală. Astfel, prin raportul favorabil cu amendamente al Comisiei juridice a fost majorat la 120 de zile termenul maxim în care instanța trebuie să pronunțe decizia într-un proces penal după încheierea dezbaterilor. În inițiativa legislativă, termenul propus era de 90 de zile. La dezbateri, senatorul PSD Robert Cazanciuc a pledat pentru retrimiterea la Comisiei a proiectului deoarece decizia Curții cu care trebuie pusă în acord propunerea de lege nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial. El a făcut referire la inițiativa Ancăi Dragu de a desființa Senatul. În replică, președinta Senatului a precizat că susține bicameralismul parlamentar, însă este doar în favoarea reducerii numărului de parlamentari.
"Deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut, instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fiecare amânare neputând depăși 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor", prevede proiectul adoptat de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Prin propunerea legislativă au fost reglementate și situațiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicați - de exemplu, prin pensionare - să semneze motivarea hotărârii.
"Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de președintele completului. Dacă și președintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de președintele instanței", menționează propunerea legislativă.
„Sunt un susținător al ideii ca instanța să motiveze o hotărâre judecătorească atunci când o pronunță. Categoric fiecare cetățean trebuie să știe dacă a greșit de ce un judecător consideră că a încălcat legea. Dar, introducerea azi pe ordinea de zi a Codului de procedură penală mă duce cu gândul la o altă inițiativă a doamnei președinte Dragu de desființare a Senatului și mă gândesc că mare dreptate avea doamna Dragu când propunerea desființarea Senatului. Pentru că, votând această lege astăzi, arătăm că Senatul este pur și simplu inutil. Este foarte interesant cum acestei coaliții îi plac apucăturile din alte vremuri. Consiliul Legislativ s-a mișcat foarte repede și a emis un aviz în câteva ore, spune că «fundamentarea soluțiilor pe considerentele Curții Constituționale era esențială», Cu alte cuvinte, fără a contesta pe fond nevoia motivării deciziilor în momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești, adoptarea în grabă a acestei modificări la Codul de procedură penală, cu încălcarea Regulamentului Senatului privind sesizarea Comisiei juridice. În joia Mare, nu am mai avut răbdare să primim toate avizele, chiar așa cum le dă domnul Iordache în șase ore, nu am mai avut răbdare să facem un Birou permanent pentru a sesiza Comisia juridică, ci ne-am îndreptat direct să le facem pe toate dintr-o dată, cu o grabă cel puțin suspectă, ca să fiu decent. Cine are interesul să facă acest text vulnerabil? Rămâne întrebarea la care inițiatorii probabil vor răspunde la un moment dat”, a afirmat în plen Robert Cazanciuc.
El a adăugat că proiectul încalcă Legea fundamentală și le-a cerut colegilor senatori să voteze pentru retrimiterea inițiativei la Comisia juridică.
„Acest text încalcă articolul 47 alineatul 1 din Constituție care prevede că Parlamentul trebuie să pună de acord prevederile neconstituționale, ori noi nu știm cum să punem de acord aceste prevederi pentru că ce să vezi - decizia Curții nu a fost publicată. Un al doilea motiv pentru care acest text este vulnerabil este dat de previzibila introducere la Camera Deputaților a unor modificări la Codul de procedură penală, după ce decizia Curții va fi publicată în Monitorul Oficial. Și în felul acesta vom da motive celor care se pricep la proceduri avocățești și invoce bicameralismul ca temei de neconstituționalitate.Stimați colegi, nu are rost ca prin votul dumneavoastră de astăzi să introduceți cu bună știință două motive ca acest text să fie declarat la un moment dat neconstituțional. Eu cred că soluția este să retrimitem la Comisia juridică inițiativa legislativă unde să rămână câteva zile până când decizia Curții va fi publicată în Monitorul Oficial”, a completat senatorul PSD.
Președinta Senatului Anca Dragu a ținut să sublinieze faptul că este un neadevăr afirmația lui Robert Cazanciuc deoarece ea nu a susținut niciodată desființarea Senatului, doar reducerea numărului de deputați și senatori.
„Tocmai ce s-a spus de la această tribună un neadevăr despre mine. Nu susțin unicameralismul, întotdeauna am susținut, conform tradiției, bicameralismul românesc, dar, da, susțin reducerea numărului de parlamentari”, a explicat Dragu.
„În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin (1), instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fiecare amânare neputând depăși 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”, arată un amendament admis la raportul Comisiei juridice pe proiectul de lege care aduce modificări Codului de procedură penală
Alineatul 1 prevede că „deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor”, conform amendamentului admis la raportul favorabil al Comisiei juridice.
Legea în vigoare prevede un termen de maxim 15 zile, iar proiecutul USR PLUS și PNL propunea un termen de maximum 30 de zile.
Senatul este prim for sesizat pe inițiativa legislativă, Camera Deputaților fiind decizională.
Proiectul reglementează și situațiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicați să semneze motivarea hotărârii, de exemplu din cauza pensionării.
„Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de președintele completului. Dacă și președintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de președintele instanței”, mai indică propunerea de lege.
