Mai mulți inculpați sau condamnați celebri ar putea ieși din închisoare sau ar putea cere închiderea dosarelor dacă vor fi aprobate cele două ordonanțe de urgență privind grațierea și modificările aduse Codurilor penale, în forma lor actuală. În plus, multe probe ar fi eliminate automat, vizate în primul rând fiind denunțurile.
Astfel, în cazul în care noile prevederi ar fi aplicate, Dan Voiculescu ar beneficia de o reducere a pedepsei la jumătate pe motiv că are peste 60 de ani. Din pedeapsa de 10 ani de închisoare primită pentru privatizarea frauduloasă a ICA ar rămâne cinci ani, din care ar trebui să facă o treime, având în vedere vârstă înaintată. Cum Voiculescu a executat deja 29 de luni de închisoare, ar însemna că fracția propusă pentru liberarea din arest s-a împlinit în urmă cu nouă luni și ar trebui pus deîndată în libertate. În plus, el nu ar mai trebui să achite prejudiciul, arată news.ro.
Un alt personaj celebru care ar beneficia de aceste ordonanțe ale Guvernului Grindeanu este Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul finanțării Centrului Militar Constanța. Pe lângă înjumătățirea pedepsei, pe motiv de boală, acesta ar putea cere anularea mai multor probe din celelalte dosare pe care le are pe rol deoarece, potrivit ordonanței, abuzul în serviciu poate fi cercetat doar dacă există o plângere prealabilă a părții vătămate. Consiliul Județean Constanța nu s-a constituit parte civilă după ce DNA a constatat o pagubă de opt milioane de lei în dosarul finanțării nerambursabile din fonduri publice către diverse asociații și fundații, dosar în care Constantinescu a fost trimis în judecată în aprilie 2015.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Gheorghe Ștefan, fost primar la Piatra Neamț, ar putea ieși și el din închisoare după ce a fost condamnat la șase ani cu executare în dosarul Microsoft. Și el ar beneficia de înjumătățirea pedepsei având în vedere că are peste 60 de ani. Din pedeapsa rămasă ar trebui să facă obligatoriu o treime, adică un an de închisoare. Având în vedere că acesta a fost arestat preventiv șase luni, că a stat în arest la domiciliu alte două luni și că se află din nou în arest în dosarul Microsoft din octombrie 2016, el ar împlini condițiile pentru a fi liberat din închisoare după ce ordonanțele ar fi publicate în Monitorul Oficial.
CITEȘTE ȘI FOTO DNA prezintă în imagini cum arată în lucru un dosar de corupție Elena Udrea, trimisă în judecată în dosarul Gala Bute, ar putea fi un alt beneficiar al ordonanței privind modificările aduse la "instituția denunțătorului”, având în vedere denunțurile care au vizat-o în timpul urmăririi penale. Astfel, ar fi anulate denunțurile făcute împotriva sa de Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării și de Ana Maria Topoliceanu, cea mai bună prietenă a sa. Dacă denunțurile ar fi anulate, ar dispărea și acuzația de luare de mită în cazul Gala Bute.
Elena Udrea fost trimisă în judecată în aprilie 2015 sub acuzațiile de luare de mită și abuz în serviciu. Procurorii spun că ea a coordonat un sistem prin care apropiații săi au primit bani de la mai multe firme pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanțate de MDRT, o parte din sume ajungând la fostul ministru.
În cazul fostului procuror-șef al DIICOT Alina Bica, dacă s-ar adopta cele două ordonanțe de urgență, ar fi anulate denunțurile făcute împotriva sa de fostul consilier Ionuț Mihăilescu și de omul de afaceri Ovidiu Tender în dosarul în care Bica este judecată pentru luare de mită și participație improprie la infracțiunea determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu. Ea a fost trimisă în judecată pe 25 septembrie 2015 în acest dosar, alături de fostul șef al ANAF Șerban Pop și de omul de afaceri Horia Simu. Fostul procuror Alina Bica ar scăpa de acuzațiile de abuz în serviciu în dosarele în care este trimisă în judecată în cazul despăgubirilor frauduloase de la Agenția Națională de Restituire a Proprietăților (ANRP).
CITEȘTE ȘI FOTO Miniștrii lui Cioloș s-au întâlnit pentru îmbrățișări și regrete că ''visul'' s-a terminat La fel, și medicii de la Floreasca care au achiziționat barocamera nefuncțională ar putea scăpa de acuzații dacă se modifică definiția abuzului în serviciu. Astfel, odată cu achiziționarea aparaturii medicale, potrivit noii definiții a abuzului în serviciu, medicii nu pot fi acuzați deoarece în noul proiect de lege sintagma "în exercitarea atribuțiilor de serviciu” este înlocuită cu "în exercitarea serviciului”. Această modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârșite în timpul programului de lucru.
DNA a început urmărirea penală pe 27 noiembrie 2016 pentru abuz în serviciu în cazul Secției de Arși de la Floreasca. Medicul Ioan Lascăr și fostul manager al spitalului Floreasca Radu Alexandru Macovei, alături de alți șefi din cadrul unității medicale și administratorul unei firme au fost puși sub urmărire penală după ce ar fi încălcat normele și reglementările în vigoare atât cu privire la inițierea și organizarea unei proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică de echipamente medicale necesare dotării Unității de îngrijire a arșilor gravi, cât și cu privire la derularea și executarea acordului cadru și contractelor subsecvente încheiate de unitatea spitalicească și SC Gemedica SRL, în baza cărora au fost achiziționate echipamente medicale supraevaluate în valoare totală de 18.643. de lei.
În același timp, dacă ar fi aduse aceste modificări, dosarul Microsoft 2 prin care s-a început urmărirea penală față de foștii miniștri Dan Nica și Alexandru Athanasiu s-ar clasa, aceștia fiind acuzați de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Cei doi au fost puși sub acuzare în noiembrie 2016 după ce ar fi cauzat un prejudiciu statului român în valoare de peste 100 de milioane de dolari în afacerea Microsoft 2 când au fost achiziționate licențe IT supraevaluate pentru instituțiile statului.
CITEȘTE ȘI Situație aparent hilară: Celebrul constructor de drumuri Tel Drum se apucă de vânătoare Un alt beneficiar al acestor ordonanțe ar putea fi fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, judecat în dosarul cheltuirii ilegale a fondurilor operative ale DIPI. Și el este acuzat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În mai 2016, Oprea a fost trimis în judecată deoarece în calitate de ministru de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe și al comisarului șef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.
Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Liviu Dragnea, ar putea beneficia direct de prevederile noilor ordonanțe. În cazul său, prejudiciul este de 108 .000 de lei, sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul în serviciu.
În cazul angajărilor ilegale de la Protecția Copilului Teleorman, Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Prin dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, el ar rămâne doar cu o acuzație de instigare la fals, o infracțiune minoră.
Odată ce ar intra în vigoare și legea grațierii, ar dispărea pedeapsa de doi ani cu suspendare primită în dosarul Referendumului. Astfel, Dragnea nu ar mai risca nicio pedeapsă în cazul în care ar fi găsit vinovat în dosarul Protecția Copilului Teleorman.
Pe 15 iulie 2016, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată după ce, în perioada iulie 2006 - 2013, Floarea Alesu, în calitate de director general al DGASPC Teleorman, la instigarea lui Liviu Dragnea, la acea vreme președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv președinte al organizației județene a unui partid politic, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, a dispus în mod ilegal menținerea în funcții și implicit plata drepturilor salariale pentru Adriana Botorogeanu și Anisa Niculina Stoica, angajate în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, susțin procurorii anticorupție.
CITEȘTE ȘI Ministru: Fiecare prim-ministru, cât de tâmpit sau de hoț ar fi, poate vrea investiții și să taie panglici, să îi rămână numele. Dacă ia și o șpârlă pe lângă, e și mai bine! "Acest lucru a fost posibil în condițiile în care inculpata cunoștea faptul că, deși cele două persoane au figurat în mod scriptic ca angajate în cadrul instituției respective, nu s-au prezentat efectiv la serviciu și nu au prestat vreo activitate. În realitate, cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", spunea DNA.
Având în vedere că procurorii nu ar mai avea cum să se sesizeze din oficiu dacă prejudiciul este sub 200.000 de lei în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu, un jurist consultat de News.ro a declarat: "Dacă nu depune plângere instituția în care lucrează cel suspectat de abuz nu se deschide dosar penal și nu se fac niciun fel de cercetări. Cei mai mulți dintre cei acuzați de abuz în serviciu conduc o instituție. Asta ar însemna că aceștia să se autodenunțe, lucru improbabil”.
Un alt jurist a atras atenția asupra infractorilor români condamnați în străinătate care își execută pedepsele în țară.
