Congresul Statelor Unite a trimis spre promulgare președintelui Donald Trump forma finală a proiectului de lege privind aprobarea bugetului Pentagonului pe anul viitor, rezultată în urma concilierii versiunilor Camerei Reprezentanților și Senatului. În draft reapare o prevedere privind instalarea de capabilități de apărare antiaeriană a bazei militare de la Deveselu ce găzduiește scutul american antirachetă Aegis Ashore, prevedere care fusese eliminată de Senat în septembrie în urma solicitării în acest sens a Casei Albe și despre care Profit.ro a scris pe larg.
Spre deosebire însă de prima variantă a proiectului de lege, cea a Camerei Reprezentanților, versiunea finală trimisă la promulgare condiționează operațiunea de disponibilitatea banilor necesari, ceea ce reduce gradul de prioritate care i se acordă. Desfășurarea de capabilități de apărare antiaeriană a bazei militare de la Deveselu fusese eliminată cu totul din proiectul de buget de către Senat. La negocierile de reconciliere cu Camera Reprezentanților, Senatul a acceptat reintroducerea prevederii, într-o formulare modificată.
"În funcție de disponibilitatea fondurilor autorizate pentru a fi alocate (...) pentru anul fiscal 2018 pentru achiziții, cercetare, dezvoltare, testare și evaluare (...), secretarul pentru Apărare va continua dezvoltarea, achiziția și desfășurarea de capabilități antiaeriene la fiecare din site-urile Aegis Ashore din România și Polonia. Secretarul va asigura desfășurarea de astfel de capabilități la astfel de site-uri din România în interval de nu mai mult de un an de la data intrării în vigoare a acestei legi și la astfel de site-uri din Polonia în interval de nu mai mult de un an de la declararea acestora ca fiind operaționale", stipulează ultima formă a proiectul de buget al Pentagonului pe anul viitor.
Astfel, pentru asigurarea apărării antiaeriene a facilităților Aegis Ashore din România și Polonia, proiectul prevede alocarea în 2018, în măsura posibilităților, a unei sume suplimentare totale de 93,6 milioane dolari, din care 67,27 milioane dolari în bugetul destinat interceptoarelor de rachete SM-3 și 26,35 milioane dolari în cel pentru testarea sistemelor de apărare antirachetă Aegis. În document se precizează că aceste alocări sunt în linie cu cele din bugetele Pentagonului pe 2016 și 2017.
Forma trimisă spre promulgare președintelui Trump
Forma inițială, adoptată de Camera Reprezentanților în vară și eliminată ulterior cu totul de către Senat
O altă noutate din varianta finală de proiect de buget al Pentagonului este includerea în textul draftului de act normativ a unei evaluări a Congresului cu privire la securitatea europeană, care detaliază amenințările din partea Rusiei și măsurile de contracarare a acestora, făcând referire și la conceptul de "prezență înaintată proporțională și întărită" a NATO în România și Bulgaria (Tailored Forward Presence).
În iulie, Casa Albă a transmis Camerei Reprezentanților că se opune accelerării instalării de capabilități antiaeriene la baza militară americană de la Deveselu din România, arătând că, deocamdată, eficiența lor nu a fost încă dovedită și, în plus, nu sunt cunoscute potențialele consecințe neintenționate pe care acestea le-ar putea avea asupra populației din zonă.
"Administrația are obiecții în privința articolului 1686 (din proiectul de buget al Pentagonului elaborat de Camera Reprezentanților – n.r.), care cere Secretarului Apărării să asigure desfășurarea de capabilități antiaeriene la site-ul Aegis Ashore din România în interval nu mai mare de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar la site-ul Aegis Ashore din Polonia, în interval nu mai mare de un an de la data la care site-ul respectiv va fi declarat operațional. Calendarul accelerat ar impune Departamentului pentru Apărare să desfășoare un sistem defensiv netestat cu succes, fără cunoașterea integrală a eficacității sale combative sau a consecințelor neintenționate ale operării unui sistem de radar și armament de mare putere într-o zonă populată din Deveselu, România. Exigențele diplomatice cu privire la coordonarea în aceste chestiuni cu alte națiuni sunt semnificative, chiar și după testarea cu succes a sistemului și înțelegerea consecințelor acestuia asupra populației locale. În plus, Administrația obiectează cu tărie asupra articolului 1685, care ar obliga la efectuarea unui test de zbor al modelului de rachetă interceptoare SM-3 Block II A împotriva unei amenințări din clasa rachetelor balistice intercontinentale în interval de 270 de zile de intrarea în vigoare a legii", se menționa în în punctul de vedere oficial al Administrației Prezidențiale de la Washington asupra proiectului de lege privind aprobarea bugetului Pentagonului pentru anul fiscal 2018.
Ulterior, în septembrie, prevederea a fost eliminată de către Senat din proiectul de buget, după cum Profit.ro a scris aici, material în urma căruia Ambasada SUA la București a simțit nevoia să precizeze, printr-un comunicat, că toate componentele din România ale sistemului antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu sunt perfect funcționale și complet finanțate.
Fragment din raportul procedurii de conciliere a variantelor Camerei Reprezentanților și Senatului
Luna trecută, Departamentul pentru Apărare al Statelor Unite a transmis, la solicitarea Profit.ro, că, din analiza sa, a rezultat că este nevoie de mai mult de 1 an pentru derularea în condiții optime a procesului de dezvoltare, testare și instalare a noului sistem de apărare antiaeriană a scutului american antirachetă Aegis Ashore de la baza Deveselu avut în vedere de SUA, acesta fiind motivul pentru care, la solicitarea Administrației de la Washington, Senatul american eliminase acest deadline de 1 an din proiectul de buget pe anul viitor al Pentagonului.
"După cum prevede Legea bugetului apărării SUA pe anul fiscal 2017 (cel tocmai încheiat, octombrie 2016-septembrie 2017 – n.r.), Departamentul pentru Apărare are în studiu un sistem pentru apărarea sistemelor Aegis Ashore din România și Polonia de amenințări aeriene", a declarat, pentru Profit.ro, Johnny Michael, purtător de cuvânt al Departamentului.
Astfel, Legea bugetului pe anul trecut al Pentagonului a însărcinat instituția să continue dezvoltarea, achiziția și desfășurarea de capabilități antiaeriene la bazele Aegis Ashore din România și Polonia, cu precizarea că, din fondurile totale alocate în acest scop, cel mult 25 milioane dolari vor putea fi folosiți pentru achiziția de componente cu termene de execuție lungi în vederea furnizării de astfel de capabilități antiaeriene. Întrebat care este motivația planului de instalare a unor astfel de capabilități la Deveselu, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a spus doar că "SUA derulează această evaluare la solicitarea Congresului".
În noiembrie anul trecut, într-un interviu, ministrul de atunci al Apărării, Mihnea Motoc, declara, într-un context în care era vorba despre faptul că Rusia percepe scutul antirachetă de la Deveselu ca pe o amenințare, că România trebuie să se gândească la consolidarea protecției antiaeriene a facilității de la Deveselu, pentru că "sunt semnale care dau de gândit".
Fragment din raportul procedurii de conciliere a variantelor Camerei Reprezentanților și Senatului
"Scutul nu are nicio legătură cu Rusia, nu este de natură să modifice, să afecteze în vreun fel ecuația strategică din zonă. Faptul că uneori este prezentată găzduirea de către România a acestei facilități ca un element ce ne transformă într-o țintă e regretabil. (...) Evident că trebuie să ne gândim și o facem împreună cu partenerii și cu aliații nostri la elemente de consolidare a protecției antiaeriene a facilității de la Deveselu, pentru că evident sunt semnale care ne dau de gândit și trebuie să avem în vedere și această dimensiune", a spus atunci ministrul Motoc.
"Legea bugetului apărării SUA pe anul fiscal 2017 a dat ca sarcină Departamentului pentru Apărare să dezvolte, să achiziționeze și să desfășoare capabilități antiaeriene la bazele Aegis Ashore din România și Polonia, dar nu a trasat un deadline precis pentru finalizarea acestei operațiuni. Articolul din proiectul de buget al apărării SUA pe 2018 la care faceți referire dădea ca deadline un an calendaristic de la intrarea în vigoare a legii (pentru România – n.r.). Departamentul pentru Apărare a considerat că acest interval nu este suficient pentru a parcurge toți pașii necesari dezvoltării, achiziției și desfășurii unei capabilități optime", a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Acesta a mai arătat că sistemele de apărare antiaeriană necesită cercetări și testări semnificative pentru ca acestea să fie pe deplin capabile să apere obiectivele care li se dau în grijă. De asemenea, el a menționat că Pentagonul va continua cercetările și testele astfel încât să se asigure că desfășurarea acestor sisteme nu va avea consecințe neintenționate. "Sistemele Aegis Ashore din Europa sunt găzduite la facilități militare care aparțin României și Poloniei și se află sub comanda operațională a NATO. Orice modificare la aceste facilități ar necesita coordonarea cu cele două state și cu NATO", a conchis Johnny Michael.
Scutul antirachetă de la Deveselu a devenit operațional în mai 2016. Sistemul a costat circa 800 de milioane de dolari și este compus din 24 de interceptoare SM-2 și dintr-un radar antibalistic. Poziția oficială a NATO este că sistemul Aegis Ashore de la Deveselu are un rol pur defensiv, obiectivul său fiind de a descuraja acțiuni agresive din partea unor state cu veleități nucleare din Asia și Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.
