România are nevoie să realoce resurse financiare pentru combaterea și gestionarea epidemiei de coronavirus și trebuie să renunțe la aplicarea noii variante a Legii pensiilor, care prevede creșterea cu 40% a pensiilor începând cu septembrie, pentru că acest lucru ar arunca bugetul național în aer, arată Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.
Bugetul public al României nu permite o creștere suplimentară prea mare a cheltuielilor în contextul epidemiei de coronavirus, astfel că este nevoie de realocări pentru combaterea acesteia, arată Dăianu.
“Sunt analize ce argumentează că regulile fiscale trebuie să țină cont de noul context structural, să aibă în vedere mai mult efecte de contagiune, “efecte de revărsare” (spillover effecs), că s-ar putea acceptă o limita mai înalta a datoriilor publice (...) Dar ce faci dacă deficitul primar este adânc negativ și există presiuni foarte mari, ce pot duce deficitele la peste 4, 5,6, chiar 7% din PIB. Nu întâmplător sunt avansate aceste cifre având în minte cazul românesc”, spune Dăianu.
Epidemia globală va pune presiune pe sistemele sanitare din Europa și va afecta economiile. În condițiile unui buget foarte strâmtorat, România trebuie să aloce mai multe resurse pentru sănătate, prin realocarea în bugetul actual “ca într-o economie ce se confruntă cu un mare pericol (ca la război)”.
O primă măsură pentru a obține fondurile necesare este renunțare la aplicarea Legii pensiilor în forma actuală, arată Dăianu.
Consiliul Fiscal și Comisia Europeană estimează o explozie a deficitului bugetar și a datoriei publice în contextul aplicării majorărilor de pensii pe calendarul în vigoare, un pas uriaș fiind majorarea de 40% programată începând cu septembrie.
Comisia arată că datoria publică a României ar ajunge la peste 50% din PIB în 2023 (de la circa 35,5% din PIB în 2019) și la circa 90% din PIB în 2030.
România s-ar putea găsi rapid și în situația retrogradării ratingului suveran la categoria junk – acum se află cu o treaptă deasupra, crede Dăianu. Deja Standard & Poor’s a scăzut perpectiva de rating la negativă (un prim pas înainte de retrogradare), după ce deficitul bugetar a sărit la 4,6% din PIB în 2019, mult peste limita de 3%.
“Dacă nu vom comite erori mari, nu vom aruncă bugetul public în aer, vom putea să realocam resurse pentru combaterea Covid19, pentru sprijinirea fie și temporară a economiei (bugetul public nu poate fi totuși sac fără fund)”, arată Dăianu.
Alte măsuri posibile sunt legate de o absorbție mai mare a fondurilor europene, inclusiv prin discutarea cu Comisia la renunțarea temporară a cofinanțării.
Și băncile ar putea fi mai flexibile în relația cu întreprinderile, arată Dăianu, mai ales cu cele mici și mijlocii, prin reeșalonări și condiții de creditare mai favorabile.
Grupurile bancare din zona euro care au operațiuni în România (ex: Unicredit, Erste Bank, SoCGen, Intesa, etc) ar trebui să extindă operațiunile speciale susținute din linii de finanțare de la Banca Centrală Europeană și la noi, mai arată Dăianu.
Consiliul Fiscal estimează un deficit un deficit bugetar de 4,6-4,8% din produsul intern brut pentru acest an și de 6%, respectiv 7% din PIB în următorii doi ani. Pensiile crescute ar aduce un impact suplimentar de 2,5% din PIB în 2021 și 3,4% în 2022.
Analiștii considerau că alegerile anticipate ar putea da un guvern care să tempereze majorările de cheltuieli sociale înainte ca acestea să intre în vigoare. În 2020 sunt alegeri locale și parlamentare, ultimele fiind la finele anului.
