România ajunge indirect "victimă colaterală" a războiului dintre președintele SUA, Donald Trump, și Congresul Statelor Unite, pe tema finanțării masivului proiect de construire a unui zid la granița dintre SUA și Mexic, despre care președintele susține, în răspăr chiar cu destui membri ai Partidului Republican, că este vital pentru stoparea imigrației ilegale și care a constituit una dintre principalele sale promisiuni atât în campania electorală, cât și după instalarea la Casa Albă, devenind o componentă definitorie a brandului politic Trump.
Date analizate de Profit.ro relevă că unul dintre principalele planuri de investiții ale Pentagonului în România este sacrificat, cel puțin temporar, printre multe altele, în vederea eliberării de fonduri bugetare care să fie redirecționate către construcția zidului de la frontiera cu Mexicul. Profit.ro a scris despre acest risc la finalul lunii martie.
Departamentul pentru Apărare de la Washington a întocmit acum lista oficială a proiectelor de investiții care vor fi amânate la finanțare, iar fondurile prevăzute pentru acestea, în sumă totală de 3,6 miliarde dolari, sunt realocate pentru zidul de la frontiera mexicană.
Pe această listă figurează și un proiect românesc de aproape 22 de milioane de dolari al armatei americane, de construire a unei platforme de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor la baza aeriană militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
În aprilie, baza de la Kogălniceanu i-a primit pe reprezentanții companiilor interesate să participe la licitația organizată de Pentagon în vederea atribuirii acestui contract.
Valoarea contractului este estimată între un minimum de 10 milioane dolari și un maximum de 25 milioane dolari, respectiv între circa 42 și peste 105 milioane lei. Se estima atunci că lucrările ar putea începe în august anul acesta și ar putea dura 2 ani și 4 luni (850 de zile calendaristice). Licitația este deschisă și companiilor românești, iar garanția de participare este de 25% din valoarea licitată.
Baza aeriană de la Kogălniceanu este un hub de tranzit pentru trupele SUA și NATO și pentru armamentul și echipamentele acestora. Prin intermediul acesteia a fost adus, iar ulterior retras din România, anul acesta, un sistem de apărare antirachetă de tip Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), pe perioada actualizării complexului Aegis Ashore de la Deveselu.
Pe lângă prețul oferit, Pentagonul va ține seama în cadrul procedurii de selecție de experiența contractorilor în proiecte similare, de planurile de management al proiectului întocmite de aceștia, de calendarele de implementare propuse de companii și de capacitatea de proiectare și organizare a acestora. Contractorii și subcontractorii acestora trebuie să demonstreze o cunoaștere aprofundată a specificităților inginerești și de design din România, pentru a se putea coordona cu națiunea-gazdă, să cunoască și să respecte standardele de certificare românești în domeniu și să dispună de personal capabil să comunice în limba națiunii-gazdă.
Președintele Klaus Iohannis a declarat luna trecută, la Washington, după întâlnirea cu Donald Trump, că președintele SUA este foarte interesat de creșterea prezenței militare americane în România și că discuții tehnice vor avea loc cu secretarul american al Apărării.
"Am arătat disponibilitatea României de a găzdui contingente mai mari americane și președintele Trump a fost foarte deschis, iar cu secretarul Apărării am rămas noi doi că vom continua discuția foarte aplicată și mult mai tehnică, pentru a vedea foarte concret unde se poate realiza așa ceva, fiindcă vrem să avem mai mulți militari de exemplu în Brigada Multinațională, în Comandamentul regional pe care dorim să-l creăm, în Poliția americană și multe alte lucruri foarte concrete. Deci este foarte interesat (președintele Trump - n.r.) și tema va fi urmărită în continuare de secretarul apărării și aprofundată”, a spus Klaus Iohannis.
Acum, secretarul Apărării, Mark Esper, a trimis Congresului lista proiectelor de investiții ale Pentagonului care vor fi amânate la finanțare în beneficiul planului de întărire a securității la granița cu Mexicul, cu lucrări prevăzute în Texas, Arizona și New Mexico. Pe listă sunt 127 de proiecte, localizate atât pe teritoriul Statelor Unite, cât și în străinătate, în valoare totală de 3,6 miliarde dolari.
Potrivit listei, în Europa vor fi amânate proiecte militare americane în valoare de 770 milioane dolari.
Președintele Donald Trump a decretat în februarie că situația de la granița cu Mexicul reprezintă o "urgență națională", care permite din punct de vedere legal Casei Albe să aloce bani în plus din bugetul de stat pentru zid, luându-i de la alte proiecte ale Pentagonului.
Administrația Trump a recurs la această procedură de asigurare a finanțării pentru zidul de la frontiera cu Mexicul pentru a ocoli refuzul Congresului, dominat de democrați, de a aproba alocarea de fonduri bugetare în acest scop. Redirecționarea acestor bani a fost atacată și în justiție, chiar cu argumentul că nu fusese autorizată explicit de Congres.
În iulie, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis însă că realocarea dorită de Trump este legală. Decizia a fost luată la limită, 5 dintre judecători pronunțându-se "pentru", iar ceilalți 4 - "împotrivă".
"Decizia din această seară a Curții Supreme, prin care i se permite lui Trump să deturneze fonduri militare pentru a le cheltui pe un zid ineficient respins de Congres, este o greșeală profundă. Fondatorii acestei țări au creat o democrație guvernată de popor – nu o monarhie”, a declarat atunci președinta democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.
