Senatul a respins acum prin vot în plen obiecțiile din cererea de reexaminare a președintelui, arătând că este vorba de acealeși obiecții cu care a sesizat anterior Curtea Constituțională, care a respins însă sesizarea de neconbstituționalitate a șefului statului.
Acum, proiectul va fi trimis Camerei Deputaților pentru reexaminare, iar dacă și deputații decid să nu-l modifice, șeful statului va fi obligat să-l adopte în această formă nemodificată.
Proiectul fusese inițial adoptat de Parlament în luna iunie, cu scopul declarat de a aduce o serie de clarificări șli modificări legislației pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, iar pentru a intra în vigoare trebuie promulgat de către șeful statului.
Atât opoziția, AUR, POT și SOS, cât și președintele Nicușor Dan au sesizat proiectul la Curtea Constituțională, dar ambele sesizări privind neconsituționalitatea proiectului au fost respinse.
Printre modificările prevăzute de proiect se numără sancționarea pentru distribuirea prin intermediul unui sistem informatic a materialelor incriminate și în prezent de lege și chiar majorarea sancțiunilor exstente dacă acele materiale sunt difuzate în acest mod.
Poziția președintelui
Nicușor Dan arată că statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare.
”Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului.
În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.
România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, arată șeful statului.
Obiecțiile formulate
- Legea încadrează ca infracțiune transmiterea oricăror materiale care conțin idei antisemite sau xenofobe, inclusiv opere clasice.
”Literatura clasică românească sau străină cuprinde numeroase opere care conțin idei xenofobe (Ion Budai-Deleanu, Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, William Shakespeare, Christopher Marlowe, Walter Scott, Charles Dickens, Joseph Conrad)”, arată președintele care adaugă că transmiterea unor astfel de opere ajunge să fie încadrată ca infracțiune și pedepsită cu închisoare de la unul la cinci ani.
- Legea încadrează ca infracțiune aderarea la o organizație cu caracter legionar, fără să definească precis noțiunea.
- Neclaritatea sintagmei cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Președintele arată și că este salutară înlocuirea sintagmei infracțiuni de crime de război cu infracțiuni de război, în acord cu Codul Penal, însă înlocuirea nu are loc în toate articolele.
Modificări adoptate cu impact în mediul online
- Acum legea prevede că distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Proiectul adoptat stabilește că dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
- Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului sau a Holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
- Acceași sancțiune se va aplica pentru negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident și prin intermediul unui sistem informatic a genocidului, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, recunoscute astfel prin decizii ale tribunalelor internaționale.
