Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis și între Guvern și președinte, ca urmare a respingerii de către șeful statului a cererii de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
Curtea Constituțională a decis că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA a dus la un conflict juridic de natură constituțională.
În 19 mai, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, în fața judecătorilor Curții Constituționale, că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pe Laura Codruța Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituțională între cele două instituții, scrie News.ro.
Toader a afirmat că președintele a blocat procedura de revocare la jumătatea drumului, cu toate că, spune el, legea nu îi oferă președintelui posibilitatea de a accepta propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorilor din funcții de conducere, ci obligația, și, în plus, Iohannis ar fi trebuit să invoce motive de nelegalitate pentru refuzul său, iar pentru asigurarea simetriei actului juridic, soluția de refuz trebuia să se finalizeze tot printr-un decret.
La rândul său, reprezentantul Președinției, consilierul prezidențial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existența unui conflict juridic de natură constituționlă între președinte și ministrul Justiției ca parte a Guvernului.
Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituțională între președinte, care are atribuții explicitate în Constituție și ministrul Justiției, care își are atribuțiile prevăzute într-o lege.
În 22 februarie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat declanșarea procedurilor de revocare din funcția de procuror șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de "categorii de acte și fapte" din perioada februarie 2017 - februarie 2018, pe care Toader i le impută șefei DNA.
Ministrul Justiției a arătat că într-un singur an au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituțională în cadrul cărora DNA a fost chemată în fața instanței de contencios consituțional, iar "CCR a sancționat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului șef al DNA”. El a susținut că în cazul anchetei declanșate după adoptarea OUG 13 DNA și-a arogat o competență pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, și că prin declanșarea unei ample anchete penale, care s-a concretizat în descinderi la Ministerul Justiției, ridicare de acte, s-a creat o stare de tensiune și de presiune psihică, iar Guvernul a fost blocat în activitatea de legiutor. Toader a mai susținut că șefa DNA a continuat să încalce Constituția prin anchetarea hotărârilor de Guvern în cazul Belina.
De asemenea, Tudorel Toader i-a mai imputat, printre altele, Laurei Codruța Kovesi: împiedicarea aflării adevărului și lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă, contestarea actelor și autorității Curții Constituționale, implicarea în anchetele altor procurori, comportamentul excesiv de autoritar, discreționar, contrar obligațiilor de rezervă și deontologice impuse magistraților, prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic, încercarea de a obține condamnări cu orice preț, creșterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor DNA și raportări eronate, tergiversarea soluționării unor cauze, invocând dosarul Microsoft, neimplicarea în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și conduitei unor procurori de la DNA Ploiești.
În 16 aprilie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va da curs propunerii ministrului Justiției de revocare a șefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiției nu au fost de natură să îl convingă.
