Economistul șef al Băncii Naționale a României spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar începând de anul viitor, care ar rămâne deosebit de ridicat în comparație cu regiunea, și că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli. Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, iar angajările ar trebui să fie cvasi-înghețate. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Lazea.
Economistul șef al BNR crede totodată că ar trebui crescute taxele pe proprietate, fapt pe care îl detaliază la finalul acestui articol.
Fără măsuri de ajustare, deficitul bugetar va depăși anul viitor 8% din produsul intern brut, după ce în acest an este previzionat de Guvern la peste 9%, avertizează Valentin Lazea într-o videoconferință organizată de Consiliul Fiscal și Universitatea Al. I. Cuza din Iași.
Această situație ar evidenția România în mod negativ în Uniunea Europeană, în condițiile în care, spre exemplu, Cehia își propune anul viitor un deficit de 4,9% din PIB, iar Bulgaria unul de 2,9%.
“Trebuie un deficit de sub 7% anul viitor. Chiar dacă se va realiza acest lucru, rămâne de văzut cum se va putea face reducerea la sub 3% până în 2024, care este an electoral și știm ce se întâmplă în România în anii electorali”, spune Lazea.
Fără o reducere a deficitului fiscal va veni cel mai probabil o corecție din partea piețelor financiare, chiar dacă Comisia Europeană va îngădui încă un an pentru ajustare.
“Reducerea cheltuielilor ar fi necesară, numai că trebuie să crească în viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, a școlilor, cu infrastructura. Chiar presupunând că un guvern își va propune să înghețe salariile și pensiile, tot nu este suficient, pentru că sunt cheltuieli de natură nesalarială care trebuie să crească”, arată Lazea.
Economistul BNR mai arată că sunt și cheltuieli deja legiferate care urmează să producă efecte, cum ar fi creșterea alocațiilor sau creșterea salariilor profesorilor. Totodată, o scădere a numărului de angajați ai statului nu pare fezabilă în actualul context în care pandemia va duce la creșterea șomajului din sectorul privat.
“Își va permite statul să concedieze bugetari și să adauge șomeri din sectorul de stat la șomajul deja crescut din sectorul privat? E un mare semn de întrebare”.
“Dar nu înseamnă că statul e legat de mâini și de picioare”, spune Lazea. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”.
O analiză realizată de Profit.ro cu date valabile până în 2018 arată un nivel cu 44% mai mare a salariului bugetarilor în comparație cu cel al angajaților din economia privată, în timp ce diferența în favoarea bugetarilor în Polonia și Ungaria este mult mai mică 9%, respectiv 1%. Statul român oferea angajaților proprii lefuri mai mari, exprimate în euro, decât o făcea Ungaria cu bugetarii săi și nu departe de Polonia, în timp ce diferența între salariile din privat e semnificativă.
“O soluție ar fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari cu o reducere de o cincime a salariului. Măcar așa s-ar ajunge la un cvasi-echilibru între salariile din sectorul bugetar și cele din mediul privat. O altă soluție ar fi o intrare în sectorul bugetar la 7 ieșiri, care s-a mai aplicat în trecut”, arată Lazea.
“O idee foarte bună, care se aplică și în alte țări, se aplică și în Croația de câteva luni de zile”, spune și economistul Laurian Lungu. “Dacă te apuci să crești taxele probabil vei avea o contracție economică. Foarte multe țări se gândesc să reducă taxele”, adaugă Lungu.
Reducerea deficitului nu se poate face automat dintr-o creșterea economică mai mare sau din absorbția de fonduri europene, arată Lazea.
“Ce fac banii europeni? Înlocuiesc investițiile pe care nu le mai putem face cu fonduri interne pentru că aproape 90% din cheltuielile bugetare sunt cu salariile și pensiile și cheltuielile sociale. Deci ne-am adus noi pe noi în situația de a nu mai avea resurse pentru investiții și de aceea suntem dependenți structural de fondurile europene. Bugetul României ar trebui calibrat să permită investiții din resurse proprii și să nu stăm la mâna banilor europeni, care sunt buni, sunt utili, dar apar și pe partea de cheltuieli și pe partea de venituri”, spune Lazea.
Reducerile de cheltuieli nu ar putea aduce economii de mai mult de 1,5-2% din PIB, crede Lazea, astfel că rămân încă circa 5 puncte procentuale care trebuie acoperite pentru aducerea deficitului la ținta Maastricht.
Acest lucru s-ar putea face printr-o colectare mai bună a taxelor și impozitelor la nivelurile curente, lucru față de care economistul BNR se arată sceptic, în condițiile în care de o colectare mai bună se vorbește de 20 de ani. Guvernul ar trebui să lanseze licitații pentru informatizarea Fiscului imediat după alegeri și să trateze toți contribuabilii “prieteni și neprieteni” cu aceeași măsură, spune Lazea.
“Mai importantă mi se pare închiderea portițelor. Sunt atât de multe portițe fiscale, de exceptări, de facilități care s-au dat pentru neplata impozitelor, pentru atât de multe categorii, încât din cota unică nu a mai rămas absolut nimic”, adaugă el.
Spre exemplu, doar o mică parte din firme plătește impozitul pe profit de 16%, în timp ce restul sunt taxate cu 1% la cifra de afaceri. De asemenea, categorii precum informaticienii beneficiază de o scutire de impozit pe venit și constructorii chiar și de o scutire pe o parte din contribuții.
Economistul șef al BNR crede că ar trebui crescute taxele pe proprietate, în condițiile în care România are o problemă cu capitalul și 80% din resursele financiare se duc în bunuri imobiliare.
“Tot sistemul fiscal îl încurajează pe om să scoată banii din întreprindere și să-i ducă în imobiliare”, spune Lazea, și adaugă că la această situație contribuie atât impozitul redus pe dividend, cât și taxele reduse pe proprietate, inclusiv pe tranzacții, unde cota de TVA de 5% a fost extinsă la tranzacțiile de până la 140.000 de euro.
