Isărescu respinge ideea stimulării consumului cu măsuri guvernamentale, după ce acesta a frânat puternic începând cu vara anului trecut, și spune că măsura ar fi contrară ideii de consolidare bugetară, cu care România a câștigat încrederea creditorilor externi. De altfel, Isărescu nu susține nici alte idei de stimulare economică de natură fiscală, de tipul facilităților acordate în anii din urmă și arată că soluția e una singură: investițiile publice cu fonduri europene.
Creșterile salariale au încetinit puternic în acest an și salariul mediu chiar a scăzut în termeni reali, pe fondul accelerării inflației, de la circa 5% la aproape 10%. Guvernatorul spune că din punct de vedere al scăderii inflației, detensionarea pieței muncii și scăderea dinamicii costurilor cu forța de muncă reprezintă o veste bună,
„Din punct de vedere social, nu este deloc plăcut, e dureros. Din punct de vedere al inflației și stabilității cursului, acționează ca un factor pozitiv”, spune Isărescu.
Vânzările firmelor au crescut anul trecut cu 0,2%, față de 8,6% în 2024, cel mai slab rezultat din ultimii doi ani. În a doua parte a anului, începând cu luna august, vânzările au trecut pe minus.
„Atenție mare la impactul faptului că cererea a scăzut și va scădea în continuare. Ea trebuie să fie compensată și singurul factor care ne poate ajuta să compenseze această scădere, fără să ne răzgândim - asta ar mai trebui, după ce am câștigat încrederea piețelor, să luăm măsuri contrare, adică să ne apucăm să creștem consumul!. Păi, el în mod normal a scăzut - singura componentă care poate să compenseze echilibrat această scădere a cererii, sunt investițiile publice și cele private, dacă se recâștigă încrederea”, arată Isărescu.
Scăderea consumului are un impact social dureros, dar și unul asupra stabilității politice, de care este însă nevoie pentru a păstra credibilitatea în fața creditorilor, în condițiile în care România are peste jumătate din datorie în valută și depinde de piețele internaționale, iar datoria publică a ajuns la 60% din PIB.
„Avem nevoie de stabilitate politică și pentru a evita recesiunea în 2026 și a continua dezinflația!”, spune Isărescu.
Isărescu este de părere că, treptat, cererea de consum va reveni pe baze „solide, sustenabile”, pe măsură ce vor fi făcute investițiile
„Cum să scrieți câteodată dumneavoastră, mă refer la jurnaliști, la analiști economici, nu din pix crești cererea, salarii și venituri care n-au acoperire, ci din date corecte, din creșterea economică adevărată”, spune guvernatorul.
Guvernul a înghețat salariile bugetarilor și a amânat indexarea pensiilor în 2025, măsuri ce ar putea fi continuate în acest an. Salariile unor categorii de bugetari au stagnat nominal și chiar au scăzut în ultimele luni față de perioada corespondentă a anului anterior, lucru exacerbat de pierderea puterii de cumpărare prin inflație.
Trebuie pensiile și salariile ar trebui să rămână înghețate și în următorii ani, poate chiar până în momentul în care deficitul ajunge spre 3% din PIB?
„Nu, nu trebuie până atunci. Dar, cel puțin acum, da, pentru că au crescut, cel puțin unele, vârtos. Să vedem cum se va rezista social și politic. Nu vă răspund la întrebare, că știu ce am condus și o coaliție de guvernare. Fiecare partid într-o coaliție își protejează electoratul. Deci, acolo nu sunt neapărat ciocniri de orgolii, probabil că se face prea multă gălăgie, nici eu nu sunt pentru zgomot, dar fiecare partid din coaliție își protejează electoratul. Personal am condus o coaliție și trebuia să-i ascult pe toți. De-aia sunt politicieni. Eu am fost un singur an și m-am vindecat”, spune Isărescu.
Guvernatorul spune că este nevoie de continuarea programului actual de reducere a deficitului bugetar, program ce a fost agreat cu Comisia Europeană. El crede că deficitul va merge la 6% din PIB, de la 7,7% (cash, în 2025) fără alte măsuri, având în vedere că cele luate anul trecut se vor aplica pe un an întreg în 2026, față de jumătate de an în 2025.
Pe de altă parte, el respinge termenul „tăiere”, care a tot fost folosit în descrierea măsurilor guvernamentale recente, preferând pe cel de „reducere”.
„Ce cu cuvântul ăsta tăiere? E sângeros, așa, parcă... Tăiem la gât. Și, în primul rând, pentru că-mi face rău cuvântul tăiere. Sunt niște reduceri. De dimineața până seara tăiem la televizor, îi tăiem pe toți la gât. Curge sânge. Hai să o luăm mai calm, așa, mai ușor”, spune Isărescu.
Despre orice măsuri de redresare economică s-ar discuta, Isărescu spune că acestea nu trebuie să intre în conflict cu ajustarea deficitului. „Că atunci n-am făcut nimic, dacă luăm dintr-o parte și dăm în altă parte”.
Astfel, nici măsurile fiscale stimulative nu sunt agreate de guvernator, cu referire cel mai probabil la acele scutiri de impozite/contribuții aplicate unor categorii de salariați sau unor firme.
„Dacă creșterea economică, spun acum o răutate, și sunt conștient de ea, dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, că nu putem să avem creșterea economică decât cu facilități fiscale și eventual din astea pereniale, 10-20 de ani, eu personal nu o susțin”, spune guvernatorul.
BNR a crescut ușor prognoza de inflație pentru acest an, la 3,9%. Inflația ar urma să scadă de la nivelul curent de 9,6% pe fondul unui efect de bază de ce se va manifesta din vară, dar și a cererii în scădere din economie, care va reduce presiunile inflaționiste.
