România și Irlanda sunt singurele state membre UE care au înregistrat un declin al economiei, arată datele preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul patru din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans al economiei a fost consemnat în Lituania (1,7%), Cipru (1,4%), Polonia (1%), Bulgaria, Spania și Portugalia (toate cu 0,8%), singurele scăderi fiind în România (minus 1,9%) și Irlanda (minus 0,6%).
De asemenea, datele preliminare ale Eurostat arată că anul trecut economia zonei euro a crescut cu 1,5%, iar cea a UE cu 1,6%, scrie Agerpres.
Comparativ cu trimestrul patru din 2024, Produsul intern brut a crescut cu 1,3% în zona euro și cu 1,5% în Uniunea Europeană în perioada octombrie-decembrie 2025, după un avans de 1,4% în zona euro și de 1,6% în UE, în trimestrul trei din 2025.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul patru din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, cel mai semnificativ avans al economiei s-a înregistrat în Irlanda (6,7%), Cipru (4,5%) și Polonia (3,6%), singurul declin fiind în România (minus 1,6%, după un avans anual de 1,4% în trimestrul trei din 2025).
De asemenea, datele Eurostat arată că numărul de angajați a crescut cu 0,2% în zona euro și în UE, în trimestrul patru din 2025, comparativ cu precedentele trei luni. În trimestrul trei din 2025, numărul de angajați a crescut cu 0,2% în zona euro și cu 0,1% în UE.
În plus, datele preliminare ale Eurostat arată că anul trecut numărul de angajați a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,5% în UE.
Comparativ cu trimestrul patru din 2024, numărul de angajați a crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,7% în UE în perioada octombrie-decembrie 2025, după un avans de 0,6% în zona euro și de 0,5% în UE, în trimestrul trei din 2025.
Conform datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS), economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere.
În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, față de trimestrul precedent.
Fondul Monetar Internațional estima în luna octombrie a anului trecut o creștere economică de până la 1% pentru România în 2025, în timp ce Banca Mondială preconiza în raportul din luna ianuarie 2026 un avans de 0,8% pentru 2025.
În ultimul raport publicat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei românești.
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică
Economia României a frânat puternic în trimestrul al patrulea și și-a redus atât dinamica anuală, cât și pe cea trimestrială.
De ce este important Recesiunea tehnică definește o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Acest concept este diferit de recesiunea „clasică”, care ia în calcul și alți factori precum evoluția ocupării forței de muncă, producția industrială sau venitul disponibil.
România a mai trecut prin recesiuni tehnice cauzate de tranziția post-comunistă (1996-1999) sau de pandemia COVID-19 (2020).
De asemenea important Este un semnal de alarmă pentru economie și poate fi un avertisment pentru investitori, afaceri și guverne, necesitând ajustări strategice, precum stimulente fiscale sau revizuirea bugetelor.
Pe tot anul 2025, economia a crescut cu doar 0,6%, față de 0,9% în 2024 și 2,3% în 2023, arată datele semnal de la Statistică.
În trimestrul al patrulea, creșterea anuală a încetinit la 0,1% pe seria brută, de la 1,7% în trimestrul precedent.
Mai mult, în termeni trimestriali, economia a scăzut cu 1,9% în trimestrul al patrulea comparativ cu trimestrul al treilea. În trimestrul al treilea scăzuse cu 0,1% față de precedentul.
Cele două trimestre consecutive de scădere înseamnă că tehnic economia se află în recesiune.
Pentru 2026, economiștii se așteaptă la o accelerare a creșterii economice la circa 2%, deși datele probabil vor fi revizuite în jos pe seama performanțelor slabe din trimestrul al patrulea, care de regulă are un efect și în startul noului an.
Detaliile PIB din trimestrul patru vor fi publicate ulterior de Statistică, datele de azi fiind unele semnal.
Datele privind încrederea sugerau o contracție economică în a doua parte a lui 2025, pe fondul aplicării măsurilor de reducere a deficitului, în principal creșteri de taxe (TVA și accize) și unele tăieri de cheltuieli.
Mai mult, pesimismul consumatorilor s-a prelungit și la startul acestui an, când au intrat în vigoare alte creșteri de taxe, de data aceasta locale. Totodată, impozitele pe dividende au fost majorate la început de an.
Inflația a crescut puternic începând cu luna iulie, pe fondul creșterii facturilor la energie și apoi, din august, ca urmare a majorării taxelor pe consum, efect care s-a văzut imediat în prețuri.
Rata inflației aproape s-a dublat de la puțin peste 5% la aproape 10% pe an, fiind cea mai ridicată din UE.
Vânzările firmelor, pe fondul inflației și al pesimismului consumatorilor, au scăzut începând cu luna august și abia au crescut pe ansamblul lui 2025.
Industria a încheiat, de asemenea, cel mai probabil cu un nou an de contracție, având în vedere cererea externă încă redusă.
