Economia României s-a contractat cu 1,9% în T4 2025 față de T3 și a crescut cu doar 0,1% în termeni anuali. Creșterea PIB pe tot anul 2025 a încetinit la 0,6%, față de 0,9% în 2024.
Piața aștepta o scădere trimestrială de 0,3% și o creștere anuală de 1,3% în trimestrul al patrulea.
În T3 față de T2, economia a scăzut cu 0,1%. Totodată, economia a scăzut cu 0,6% și în primul trimestru, potrivit datelor rectificate (de la un avans de 0,1%).
„Având în vedere că atât trimestrul al treilea cât și trimestrul al doilea din 2025 arată contracții în dinamica trimestrială, România îndeplinește definiția unei recesiuni tehnice”, scrie Vlad Ioniță, economist la BCR.
Datele PIB detaliate vor fi publicate de Statistică la începutul lunii martie.
"Ne așteptăm ca analiza cererii să releve un consum slab al gospodăriilor, afectat de măsurile fiscale, exporturi nete în general neutre și, cel mai probabil, o performanță dezamăgitoare a investițiilor fixe, în concordanță cu scăderea înregistrată în profilul trimestrial al PIB", arată Sinca.
Banca revizuiește prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 2,1% la 1%, notând impulsul de creștere mai slab venit din T4 2025, ceea ce contribuie la datele actualizate.
„Consumul gospodăriilor va rămâne probabil redus în prima jumătate a anului, reflectând condițiile financiare încă restrictive și presiunile persistente asupra veniturilor reale”, notează Sinca.
Vânzările cu amănuntul au trecut pe scădere începând cu luna august, pe fondul inflației ridicate. Totodată, salariile reale sunt în scădere începând cu luna iulie, iar moralul consumatorilor a continuat să se deterioreze și la începutul acestui an.
BCR se așteaptă ca investițiile să genereze creșterea economică în acest an.
„În schimb, ne așteptăm ca activitatea investițională să se accelereze, susținută de fondurile substanțiale ale UE disponibile pentru România în 2026. Guvernul pare să se angajeze să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar trebui să ofere un impuls semnificativ formării de capital și să compenseze parțial scăderea cererii private”, arată Sinca.
Totodată, banca se așteaptă ca exportul net să aibă un efect neutru la creșterea PIB, după ce în anii din urmă, mai ales în 2024, au avut o contribuție negativă.
„Acestea ar putea oferi o contribuție modestă de susținere, în special dacă cererea externă se stabilizează. Cu toate acestea, observăm și riscul apariției unor presiuni ușoare de scădere în a doua jumătate a anului, deoarece dinamica importurilor s-ar putea consolida în conformitate cu creșterea anticipată a activității de investiții și consum”, adaugă Sinca.
Din iulie-august, pe fondul unui efect de bază, atât economiștii băncilor comerciale, cât și BNR se așteaptă la o scădere abruptă a ratei inflației.
