România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit de cont curent din regiune, acestea reprezentând mari vulnerabilități macroeconomice, atrage atenția Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României. Dacă aceste deficite nu vor fi corectate ordonat, România ar putea ajunge într-o situație mai grea decât cea a Greciei, pentru că creditorii nu-și vor lua niciun haircut.
”Suntem țara cu cel mai mare deficit bugetar din UE. Acest lucru ne creează o vulnerabilitate formidabilă!”, spune Rădulescu, la o conferință organizată de BNR și Academia de Studii Economice.
Deficitul bugetar a fost de 7,9% din produsul intern brut în 2021 și este estimat de Comisia Europeană la 6,9% în acest an, cel mai ridicat nivel din Europa. În toate țările deficitul a crescut în 2020, pe fondul pandemiei, dar România era deja pe o traiectorie crescătoare începând cu 2018 și în 2019 a ieșit din limita de 3% din PIB.
În același timp, deficitul de cont curent a ajuns la circa 5% din PIB în 2019 și 2020 și în 2021 a sărit la peste 6% din PIB, pe fondul creșterii importurilor și a diminuării unor venituri financiare, în condițiile în care țările din regiune au fie un cont curent echilibrat sau deficite minore, fie au excedente.
”Suntem singurii care au depășit 5% din PIB și care merg într-un deficit din ce în ce mai mare, lucru care este deosebit de periculos pe termen lung”, spune Rădulescu.
”Dacă nu vom avea o corectare ordonată a celor două deficite, avem un risc semnificativ ca aceasta să fie realizată și dictată de creditori, ceea ce nu e niciodată bine. Să ne uităm la ce s-a întâmplat în Grecia și să știți că va fi mai rău la noi dacă ajungem la mâna creditorilor! Pentru că spre deosebire de Grecia, care era într-atâta de îndatorată încât creditorii au plătit și ei pentru ca să se îndrepte puțin situația, la noi vom plăti numai noi”, avertizează oficialul BNR.
Grecia a trecut printr-o criză a datoriei publice începută în 2009, după punctul culminant al crizei financiare internaționale, care a inclus și o restructurare a datoriei publice. La apogeu randamentele la titlurile de stat elene au ajuns la peste 40%. Datoria publică a Greciei este de aproape 200% din PIB, de aproape două ori mai mare decât era înainte de 2009.
Din cauza celor două deficite România plătește cele mai mari dobânzi din UE, arată Rădulescu.
Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la aproape 7%, dublu față de acum un an, însă acestea au crescut și în alte țări din regiune, titlurile Ungariei fiind la 6,7%, cele ale Poloniei la 6,2% și cele ale Cehiei la 4,2%.
Datoria publică a depășit 50% din PIB, în condițiile în care înainte de criza COVID era la 35%.
Reducerea deficitului bugetar trebuie să se facă cu prioritate, avertizează Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, în condițiile în care datoria publică în creștere pune presiune pe costurile cu dobânzile.
Reducerea deficitului nu se poate face însă doar din reducerea cheltuielilor, având în vedere că au mai apărut și alte presiuni, cum ar fi criza energetică, astfel că este necesară o creștere a colectării bugetare, veniturile fiscale fiind cele mai reduse ca pondere în PIB din UE după Irlanda, la 27%, față de o medie de 44%, mai arată Dumitru.
