Comisia Națională de Prognoză a redus estimarea de creștere economică pentru România în acest an, de la 4,3% la 2,9%, în contextul conflictului declanșat între Rusia și Ucraina și al sancțiunilor internaționale impuse.
Cauze
• Efectele crizei energetice și ale perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul și recentele majorări ale cotațiilor internaționale pentru produsele energetice, cât și a celor agroalimentare, precum și necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de proveniență rusească.
• Încetinirea activității economice la nivel european și mondial, conform estimărilor instituțiilor internaționale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naționale:
Pentru principalele țări partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat în jos dinamica creșterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale;
Conflictul Rusia-Ucraina a determinat o înrăutățire a indicatorilor comerciali în contextul dependenței ridicate de gazul rusesc;
Apariția unui nou val pandemic în China va accentua blocajele în lanțurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto.
• Ca factor pozitiv trebuie menționată atenuarea șocului pandemic, ceea ce a condus la renunțarea restricțiilor începând cu luna martie și la o creștere a mobilității populației. În acest context, este de așteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Se menține însă riscul apariției în sezonul rece al unui nou val pandemic sau al unor mutații ale virusului.
• Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual relevă un impact așteptat a se manifesta atât asupra puterii de cumpărare la nivelul populației, cât și asupra procesului investițional și al activității agenților economici.
• Suprapunerea șocurilor (contextul geopolitic, majorările succesive ale prețurilor la energie și alterarea lanțurilor globale de aprovizionare) accentuează riscurile și incertitudinile asupra economiei, afectând totodată așteptările pe termen scurt și comportamentul mediului de afaceri.
Previziunile în ceea ce privește câștigurile salariale sunt în concordanță cu indicatorii privind evoluția activității economice și a numărului de salariați, luând în considerare climatul economic volatil, precum și incertitudinile generate de contextul geo-politic actual.
- Pentru anul 2022, câștigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 9,7%, până la un nivel de 6.120 lei.
• În ceea ce privește piața muncii, creșterea populației ocupate (metodologia AMIGO) în anul 2022 va fi de 0,7%, iar în cadrul acesteia, numărul de salariați se va majora cu 1,6% în condițiile în care, pe fondul încetinirii dinamicii creșterii economice comparativ cu anul anterior, celelalte categorii de populație ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.
• Rata șomajului BIM va continua să scadă în anul curent, ajungând la 5,4%. Este estimat ca, la orizontul de prognoză, rata șomajului să ajungă la 4,6%.
• Nivelul estimat al creșterii prețurilor este ușor superior prognozelor anterioare, respectiv 9,7% față de 9,5% pentru sfârșitul anului și 10,1% față de 9,9% ca medie anuală.
- În estimările realizate, efectele favorabile în evoluția prețurilor din sectorul energetic determinate de implementarea și prelungirea pentru 1 an a schemelor de compensare și plafonare au fost contrabalansate de o creștere mai accentuată a prețurilor pentru combustibili și produse alimentare.
- Măsurile guvernamentale de sprijin pentru populația vulnerabilă luate recent, cât și măsurile privind majorarea salariului minim în agricultură și industria alimentară vor determina menținerea dinamicii puterii de cumpărare la valori pozitive (circa +0,7%), în condițiile unei inflații medii anuale ridicate (+10,1%).
- Indicii prețurilor produselor industriale, cât și ai costului în construcții își vor continua ascensiunea și în anul curent, peste estimările anterioare, înregistrând dinamici de două cifre, evoluția acestora în ritm anual urmând a se atenua în a doua parte a anului ca urmare a unui efect de bază.
