Ministerul Energiei angajează avocați care să-l reprezinte în procedurile de arbitraj al litigiilor de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, în care este sau va fi implicat.
În prezent, Ministerul Energiei este implicat la ICSID într-un litigiu deschis de traderul elvețian de energie Alpiq AG ca urmare a rezilierii de către partea română a contractelor pe termen lung de cumpărare de energie semnate de elvețieni cu Hidroelectrica.
Astfel, Ministerul organizează o selecție de oferte în vederea încheierii unui acord-cadru pe 4 ani cu minim 3 și maxim 5 societăți de avocatură, care să reprezinte Ministerul Energiei în litigiile de la Curtea de Arbitraj Internațional din cadrul Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington. Contractele subsecvente atribuite în baza acordului-cadru se vor acorda prin reluarea competiției cu avocații selectați în prima etapă.
Termenul limită de depunere a ofertelor este 6 octombrie 2015, ora 16. Dosarele ofertanților trebuie să conțină oferta tehnică, oferta financiară și documentele doveditoare privind eligibilitatea. Ofertele vor fi deschise pe 7 octombrie, ora 12, la sediul Ministerului Energiei. În documentele aferente selecției de oferte nu se precizează o valoare estimativă a acordului-cadru.
Ofertele financiare înaintate de firmele de avocatură interesate trebuie să cuprindă onorariul exprimat în euro/oră pentru fiecare categorie de avocați și pentru fiecare tip de activitate prestată, precum și valoarea totală a ofertei, fără TVA. Cele trei categorii de avocați sunt avocații consultanți, însărcinați inclusiv cu reprezentarea, avocații coordonatori, însărcinați mai ales cu strategia, și avocații de documentare, studiu și redactare. Activitățile sunt de reprezentare, documentare sau studiu, respectiv redactare de documente.
Ministerul n-a permis Romgaz să-și ia avocați privați
Interesant este că, recent, AGA de la Romgaz, companie controlată de Ministerul Energiei cu 70% din acțiuni, a respins solicitarea companiei de a-și angaja avocați externi pentru consultanță și reprezentare în litigiile în care este implicată.
În câteva din litigiile cu miză financiară mare și foarte mare în care este parte, Romgaz are ca adversari entități de stat, inclusiv companii de stat la care Ministerul Energiei are calitatea de acționar. Romgaz se judecă și cu ANAF și Curtea de Conturi.
Potrivit legislației în vigoare, instituțiile publice și companiile cu capital majoritar de stat care au angajați juriști proprii nu pot contracta avocați externi decât în situații "temeinic justificate", în care serviciile juridice necesare acestor companii nu pot fi asigurate corespunzător doar cu personalul propriu de specialitate.
Astfel, în cazul companiilor de stat, avocații externi nu pot fi angajați decât cu aprobarea acționarului majoritar, potrivit OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și de întărire a disciplinei financiare. În cazul instituțiilor publice, este nevoie de aprobarea ordonatorului principal de credite, calitate deținută de Ministerul Energiei.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a emis recent, pe 17 septembrie, un ordin de ministru privind aprobarea instrucțiunilor referitoare la achiziția de servicii de asistență și reprezentare juridică internațională a Ministerului Energiei în fața Curții de Arbitraj Internațional a ICSID de la Washington.
În ce constă litigiul Hidroelectrica - Alpiq
Cei de la Alpiq au depus o cerere de arbitraj la ICSID în noiembrie anul trecut, reclamând faptul că administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, a reziliat unilateral în mod ilegal contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries.
În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuză că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, care deține peste 80% din acțiunile Hidroelectrica, prin Ministerul Energiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția în 1993, dar și Tratatul privind Carta Energiei, ratificat de România în 1997.
Completul format din trei arbitri care va tranșa litigiul de la ICSID între statul român și Alpiq a fost constituit la finalul lunii trecute, astfel încât procedura de arbitraj poate începe în orice moment.
Hidroelectrica a cerut prima oară intrarea în insolvență în iunie 2012, iar ulterior, în august, administratorul judiciar a reziliat unilateral mai multe contracte de vânzare de energie pe termen lung semnate cu firme de trading, dar și cu clienți industriali, contracte considerate păguboase pentru companie și pentru statul român, din cauza prețului de vânzare, considerat a fi mult sub cel al pieței. Printre contractele reziliate se numărau și cele cu Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries.
Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie, derulat între 2008 și 2012, a condus la prejudicii de 427,24 milioane lei, iar cel cu Alpiq RomIndustries, valabil între 2006 și 2012 – de 422,03 milioane lei, se arată în documentul citat.
Comisia Europeană le-a dat dreptate traderilor
Traderii au contestat în justiție rezilierea contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, însă toate acțiunile lor au fost respinse de instanțele românești. În iunie anul acesta, a fost respinsă ultima astfel de contestație, cea a Alpiq Romindustries, de către Tribunalul București.
Pe de altă parte, tot în iunie 2015, Comisia Europeană a decis, în urma finalizării unei investigații declanșate în aprilie 2012, că mai multe contracte de vânzare de energie semnate de Hidroelectrica cu firme de trading și clienți industriali, inclusiv cele cu subsidiarele Alpiq, în care se suspecta favorizarea ilegală a cumpărătorilor, nu au reprezentat ajutoare de stat.
"După ce a comparat prețurile înscrise în contractele respective cu prețurile unor contracte cu amănuntul încheiate la nivel bilateral, comparabile pe piața energiei electrice nereglementate, Comisia Europeană a constatat că fie au fost încheiate contracte în condițiile pieței sau, în cazul în care tarifele au fost sub nivelul pieței, că statul român nu a putut fi considerat responsabil pentru tarifele acordate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre contractele de vânzare care au făcut obiectul examinării nu a implicat un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene", se arăta într-un comunicat al CE de atunci.
Astfel, analiza Comisiei Europene a arătat că Hidroelectrica a practicat prețuri conforme pe deplin cu prețul de referință de pe piață în raport cu clienții industriali ArcelorMittal și Alro, precum și cu traderii de energie electrică Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, EFT, Electrica, Electromagnetica, Energy Holding și Euro-Pec.
Contractele examinate de Comisia Europeană au vizat 12 cumpărători privați. Aceste contracte au fost reclamate la Comisia Europeană în 2011 de către Fondul Proprietatea, acționar minoritar la Hidroelectrica, cu 20% din acțiuni.
