Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că în spatele deprecierii leului din ianuarie au stat mai multe lucruri care s-au suprapus. Pe de o parte sunt dezechilibrul balanței de plăți și inflația mai ridicată decât în alte țări europene. Pe de altă parte este Ordonanța Guvernului care a introdus taxa pe activele financiare, care a creat turbulențe. Totodată, o bancă mare a recomandat investitorilor să vândă activele românești, spune Isărescu, însă să ferește să catalogheze mișcarea cursului cu peste 2% în câteva săptămâni drept atac speculativ: “Slab… Sau l-am anihilat devreme!”.
Cursul euro-leu a ținut capul de afiș al jurnalelor în luna ianuarie, după o depreciere într-o săptămână a leului de peste 2%, mișcare care nu se mai văzuse (separat de regiune) de la ultima criză politică de amploare, din vara lui 2012, când a fost suspendat președintele Traian Băsescu. În timp ce leul scădea luna trecută la noi minime istorice și se apropia de pragul de 4,8/euro, celelalte monede din regiune precum forintul maghiar, zlotul polonez sau coroana cehească erau stabile sau chiar se apreciau.
Guvernatorul Isărescu spune că sunt mai multe motive care au stat în spatele deprecierii leului.
“S-au suprapus. Într-o noapte m-am îngrijorat și eu când am primit un telefon că a pus o bancă pe site-uri “sell Romania” și nu era oricine, era o bancă mare. E greu, că noaptea nici nu avem deschisă piața (…) Sunt zeci de mii de mici investitori care au hârtie românească, sunt răspândiți peste tot. Știrile se duc, asta e lumea, interconectată”, spune Isărescu.
Din informațiile Profit.ro, banca americană JP Morgan ar fi recomandat investitorilor să vândă activele în lei și să parieze împotriva monedei românești.
Leul a fost relativ stabil în 2018, când inflația ajunsese la un vârf de peste 5%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, și s-a înregistrat o nouă adâncire a deficitului extern, adică a dezechilibrului dintre intrările și ieșirile de bani în contul curent.
“Dar factorul fundamental este dezechilibrul balanței de cont curent. Destul de mare – 4% (din PIB, n. red). Finanțabil, dar cam la limită. De aceea am și reușit să ținem cursul stabil, fără să pierdem rezervă. Am început anul cu o rezervă, cu aia am terminat. Să nu dau alte explicații, că nu pot. Am avut noroc”, spune Isărescu, care adaugă că nu se aștepta, de asemenea, în septembrie, ca inflația să intre în ținta BNR de maximum 3,5%, dar „a avut noroc” cu evoluția prețului petrolului.
La mișcarea cursului a contribuit și Ordonanța-bombă anunțată de Guvern în a doua jumătate a lunii decembrie, prin care a fost introdusă și o taxă progresivă pe activele bancare calculată în funcție de ROBOR, explică guvernatorul.
“Float, managed float, înseamnă a pluti. Vasul plutea și vine un țăcănit și începe să-l zguduie așa! Înainte de Crăciun nici nu te trezești bine… A fost și ordonanța și turbulența și neînțelegerea. Dacă eu n-am înțeles despre ce e vorba, ce să înțeleagă alții…”, spune Isărescu.
A fost acel “sell Romania” startul unui atac speculativ, cum au spus unii analiști?
“Slab… slab… Sau l-am anihilat din vreme (…) Un început. În clipele când se instaurează panica, trebuie s-o iei repede”, răspunde guvernatorul.
BNR a calculat un impact foarte dur al taxării băncilor asupra profitabilității acestora. Primul calcul a fost făcut pe forma din proiect a Ordonanței. Studiul a fost refăcut pe forma publicată în Monitorul Oficial și arată un impact ceva mai rău, explică Isărescu, în condițiile în care au fost incluse și efectele de runda a doua, adică în lanț, generate de taxă.
Banca centrală solicită Guvernului, în primul rând, ca taxa să nu fie legată de piața monetară.
Isărescu spune că lucrurile sunt calme acum în piața valutară, în condițiile în care leul s-a apreciat ușor în ultimele zile și stă în intervalul 4,74-4,75 unități/euro.
Din rezerva BNR au ieșit luna trecută un miliard de euro. "Nu pot să neg că n-am intervenit, că e prea evident", spune Isărescu, care a refuzat să dea detalii suplimentare sau să spună dacă și Finanțele au vândut din contul în euro ținut la BNR.
