Dolarul și-a revenit rapid după deprecierea consemnată imediat după anunțarea victoriei lui Donald Trump în alegerile din SUA, o revenire similară înregistrând și leul românesc. Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, spune că la calmarea piețelor a contribuit mult discursul bun, echilibrat al învingătorului, diferit de mesajele din campania electorală.
“Reacția inițială a piețelor a fost negativă, dar după ce noul președinte a ținut primul discurs, unul echilibrat, piețele s-au calmat rapid și cotațiile au revenit chiar la nivelurile de ieri”, arată Dumitru”. Astfel, spune acesta, de la un curs euro/dolar de 1,1 înregistrat ieri, dolarul s-a depreciat la 1,3 imediat după ce victoria candidatului republican a devenit certă, însă a revenit rapid aproape de 1,1, adică nivelul de ieri după ce Trump a ținut primul discurs. La fel și leul a revenit rapid la o cotație de 4,5 în raport cu euro, similară celei de ieri, după ce anunțarea învingătorului în alegerile din SUA determinaseră o depreciere la 4,52 lei pentru un euro.
După ce i-a fost confirmată victoria, Donald Trump a ținut să dea asigurări comunității internaționale că va avea în administrația sa un partener, nu o sursă de conflict, transmițând și un mesaj de uniune cetățenilor americani. “Voi fi președintele tuturor americanilor”, a spus acesta, precizând că “deși interesul Americii va fi mereu pe primul loc, nu-I vom dezamăgi nici pe ceilalți. Spun comunității internaționale: veți vedea parteneriat și nu conflict”. Noul președinte a mai amintit că are “un plan economic măreț”, care va dubla creșterea economic a SUA și o va aduce pe primul loc în lume.
“Discursul a fost bun, a liniștit piețele care au primit inițial ca pe o veste proastă anunțarea victoriei candidatului republican. Rămâne să vedem și pentru cât timp, dacă ceea ce spune va fi și ceea ce va face”, spune Dumitru.
În opinia sa, perioada următoare rămâne marcată de incertitudine pentru piețe. Deși s-au calmat rapid, temerile inițiale legate de perspective ridicării unor bariere comerciale și pentru investiții sau de politica externă și în cadrul NATO nu au fost complet alungate. “Impredictibilitatea va fi cuvântul de ordine”, crede acesta, remarcând că și pariurile pentru o majorare adobânzii de către Rezerva federal americană (Fed) în ședința din decembrie indică o probabilitate mai mică.
Tot în așteptare, accentuând semnalele unor incertitudini mai mari pe piețele internaționale, se va poziționa și Banca Națională a României, crede Ionuț Dumitru. Ar fi făcut-o, însă, oricum, adaugă acesta, indiferent de câștigătorul alegerilor din SUA, o decizie de modificare a dobânzii de politică monetară fiind puțin probabilă anul acesta.
Nici din perspective fluxurilor de investiții americane România nu are mari motive de temere, spune economistul șef al Raiffeisen Bank, nivelul fiind oricum redus. La fel este și nivelul exporturilor românești în SUA, care nu depășesc 2% din total.
Perspectiva creșterii cheltuielilor de apărare pentru a putea îndeplini cerințele minime impuse membrilor NATO ar putea fi însă problematică, spune Dumitru. În campania electorală, Donald Trump a avertizat în repetate rânduri membrii NATO cu privire la subfinanțarea cheltuielilor militare, arătând că pentru a se putea baza pe sprijinul SUA în caz de conflict toată lumea trebuie să-și respecte obligația din Tratatul NATO de a atinge ținta de 2% din PIB pentru fondurile alocate în acest scop. România alocă doar 1,48% din PIB cheltuielilor militare și ar trebui să găsească resurse pentru a suplimenta finanțarea cu încă 0,52% din PIB.
“Să vedem de unde mai găsim bani și pentru a suplimenta aceste cheltuieli dacă am asumat înainte de alegeri atâtea majorări salariale și cheltuieli în alte zone. Aici, însă, nu mai este vina lui Donald Trump, ne-am creat aceste probleme singuri, deși obligația de a asigura finanțarea militară la nivelul cerut de Tratatul NATO ne-am asumat-o de foarte mult timp”, conchide Ionuț Dumitru.
