România ar putea fi nevoită să identifice cât mai rapid resursele financiare pentru a suplimenta cheltuielile militare cu 0,52% din Produsul Intern Brut (PIB), pentru a îndeplini cerințele minimale impuse membrilor NATO. Aceasta este cea mai importantă consecință a victoriei candidatului republican Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA pentru Executivul de la București.
În campania sa electorală, viitorul președinte al SUA a avertizat în repetate rânduri statele membre NATO cu privire la subfinanțarea cheltuielilor militare, amenințând chiar că SUA nu vor interveni în ajutorul lor în cazul unui conflict dacă nu vor atinge ținta de 2% impusă de Tratatul NATO.
România alocă, potrivit ultimelor date furnizate de NATO, 1,48% din PIB cheltuielilor militare, situându-se pe poziția a 10-a în ceea ce privește ponderea acestor cheltuieli în PIB.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Singurele state membre NATO care depășesc pragul de 2%, în afara SUA (cu 3,61% din PIB), sunt Grecia (2,38% din PIB), Marea Britanie (2,16% din PIB), Estonia (2,16% din PIB) și Polonia (2% din PIB). La celălalt capăt al clasamentului, pe ultima poziție se află Luxemburgul (0,44% din PIB), Belgia (0,88% din PIB), Spania (0,91% din PIB), Slovenia (0,94% din PIB). Probabil însă că mesajul lui Trump a fost adresat în special unor state cu un PIB ridicat, precum Germania (care are un buget pentru apărare de 1,19% din PIB) sau Canada (0,99% din PIB).
Potrivit Financial Times, anul trecut, cheltuielile militare ale membrilor europeni ai NATO au fost de doar 253 miliarde de dolari, în comparație cu cele 618 miliarde de dolari ale Statelor Unite. Nivelul de anul trecut al cheltuielilor militare ale statelor europene s-a situat doar la 1,43% din Produsul lor Intern Brut (PIB), cu peste jumătate de procent sub ținta de 2% asumată a Alianță. Pentru a atinge această țintă, statele europene membre NATO ar trebui să majoreze cheltuielile militare cu alte 100 de miliarde de dolari anual.
Pe lângă pragul de 2% din PIB cheltuieli militare, NATO mai impune un alt criteriu, cel ca 20% din acest buget să fie alocat achiziției de echipamente militare. Acest criteriu este îndeplinit de zece state membre ale NATO (Luxemburg, LItuania, România, Polonia, Norvegia, SUA, Franța, Turcia, Marea Britanie și Italia). România ocupă locul al treilea cu 26,13%, fiind devansată doar de Luxemburg (32,82%) și Lituania (27,65%).
Ca și în cazul celuilalt criteriu, Germania este restanțieră, cu doar 15,67% pondere cheltuieli cu achizițiile de echipament în total cheltuieli militare.