Încrederea în economia românească a revenit pe creștere și a ieșit din zona care semnalizează recesiunea în februarie, în principal pe fondul unei ușoare reveniri a încrederii consumatorilor, puternic afectată de evenimentele politice de la finele anului trecut.
Indicele de încredere în economie (economic sentiment indicator - ESI) a crescut la 101,2 puncte în februarie, de la 99,6 puncte în ianuarie, fiind însă sub nivelurile înregistrate în decembrie și mai ales noiembrie. Evoluția marchează însă ieșirea din zona de recesiune și este „un semnal că poate respondenții au suprareacționat la tulburările politice”, după cum notează o analiză BCR.
La nivelul UE, indicatorul a fost în ușoară revenire (la 97,1 puncte, +1,1), a doua lună consecutivă de creștere.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și a consumatorilor, și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, că economia este în creștere, în timp ce una sub acest nivel arată o contracție.
ESI are o medie de doar 100,4 puncte în primele două luni trecute din trimestrul întâi al acestui an, față de o medie de 104,2 puncte în trimestrul al patrulea din 2024.
Economia a crescut cu 0,8% în T4 față de trimestrul precedent, comparativ cu o dinamică de 0,1% în precedentele două trimestre, în timp ce dinamica anuală a fost de doar 0,7%. Creșterea economică pe tot anul trecut a fost de doar 0,9%, în pofida unei puternice creșteri a consumului, care a fost însă acoperită din import.
Veniturile salariale au crescut anul trecut cu circa 20% în sectorul bugetar și cu 13% în ansamblul economiei (o creștere reală de aproape 8%), iar pensiile au fost majorate cu circa 17%.
Situația fiscală s-a deteriorat puternic în anul electoral 2024, cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB, mult peste ținta inițială de circa 5%, împins în principal de majorarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor și a celor de asistență socială. Deficitul ar trebui să coboare la 7% din PIB în acest an, dar a înregistrat deja 0,6% din PIB în ianuarie, lună în care au fost reportat unele cheltuieli din anul trecut.
Pe fondul problemelor fiscale, agențiile de rating au scăzut în perspectiva României de la stabilă la negativă. Unii analiști se așteaptă ca guvernul PSD-PNL-UDMR să ia măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului (adică creșteri de taxe și impozite) după alegerile prezidențiale din mai.
BNR se așteaptă ca creșterea economică să se revigoreze în acest an, însă ritmul va fi sub cel estimat anterior. Tot consumul va fi principalul contributor la creșterea economică, dar dinamica acestuia e așteptată să scadă, în condițiile în care au fost amânate creșterile de salarii și de pensii ce ar fi trebuit să intre în vigoare la începutul acestui an.
„Estimăm creșterea economică la +2% în 2025, cu balanța riscurilor înclinată în jos, deoarece impulsul fiscal este probabil să devină negativ pentru a atinge ținta de deficit bugetar. Investițiile susținute de fondurile UE sunt probabil să crească mai rapid decât consumul gospodăriilor, în timp ce deficitul comercial s-ar putea reduce marginal”, arată Ioana Bîrlan, economistă la BCR.
Revenire în rândul consumatorilor, declin pentru construcții
Managerii din sectorul industrial raportează o creștere a indicatorului cu 0,5 puncte, pe fondul scăderii stocurilor și a unor așteptări mai ridicate privind producția viitoare.
În sectorul serviciilor, indicatorul a rămas practic la nivelul din ianuarie (+0,1 puncte), în condițiile în care managerii au raportat o creștere a afacerilor, dar se așteaptă la o scădere a cererii.
Încrederea în rândul consumatorilor s-a îmbunătățit cu 3,3 puncte, în condițiile în care respondenții au arătat o ameliorare a perspectivelor financiare și economice, după contracția abruptă din ianuarie. „Totuși, oamenii par mai predispuși să facă economii, având în vedere incertitudinea ridicată, în condițiile în care intențiile privind achizițiile majore au rămas nemodificate”, notează analistul BCR.
În comerțul cu amănuntul, indicatorul de încredere a crescut cu 0,5 puncte, pe fondul așteptărilor că afacerile vor crește, ceea ce a contrabalansat vânzările recente mai slabe și creșterea stocurilor.
Sectorul construcțiilor a înregistrat însă o contracție de 2 puncte a indicatorului, la cel mai redus nivel de după aprilie 2023, pe fondul scăderii lucrărilor și a așteptărilor privind angajările. „Acest lucru reflectă cel mai probabil provocările legate de activitatea investițiilor publice și incertitudinile proiectelor”, notează Bîrlan.
Indicatorul privind așteptările de angajare (Employment Expectations Indicator - EEI) a scăzut cu 1,8 puncte, la 102,5 puncte, singurul sector de creștere fiind cel al serviciilor.
