Proprietarul saivanului de oi situat la doar câțiva metri de gardul unității militare care găzduiește sistemul american antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, despre care Profit.ro a scris în premieră în urmă cu peste un an, subiect preluat ulterior pe larg de presa românească și internațională, a fost obligat de Judecătoria Caracal în primă instanță să demoleze construcția pe cheltuiala sa și să plătească MApN cheltuieli de judecată de 1.500 lei. Ministerul, în schimb, va trebui să îi achite proprietarului, Dumitru Bleja, o cincime din costurile de ridicare a saivanului, respectiv circa 18.000 de lei, în condițiile în care Bleja ceruse despăgubiri de 18.000 de euro.
Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Despre saivan, armata SUA susține că "subminează cerințele de securitate fizică minime" ale facilității militare, este incompatibilă cu operarea scutului antirachetă de la Deveselu și pune România în postura de a încălca un angajament asumat printr-un acord internațional, inclusiv din cauza faptului că "alarmele false, ce pot apărea din cauza faptului că animalele fermei pot declanșa senzorii de intruziune ai gardului perimetral, determină creșterea numărului de acțiuni de securitate de răspuns și riscuri asociate cu eforturile de intervenție de urgență".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Oierul Dumitru Bleja, în vârstă de 64 de ani, a construit saivanul în urmă cu 10 ani, în 2008, pe un teren extravilan din imediat apropiere a UM 01871 Deveselu, județul Olt, unitate care era dezafectată la acel moment. Ridicarea saivanului s-a făcut fără autorizație de construcție și fără avizul MApN.
Probabil că nicio instituție a statului nu și-ar fi bătut capul cu un saivan construit fără autorizație pe un teren arabil privat din extravilan dacă unitatea militară Deveselu din imediata sa apropiere ar fi rămas neoperațională. După doi ani, însă, în 2010, România și SUA au început negocieri oficiale privind participarea statului român la noul concept american de apărare antirachetă din Europa, prin găzduirea unui sistem Aegis Ashore.
În mai 2011, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat oficial amplasarea scutului antirachetă american din România la fosta bază aeriană de la Deveselu. Cu două luni înainte, în martie 2011, UM 01871 Deveselu a sesizat Primăria Stoenești cu privire la faptul că saivanul a fost construit fără autorizație și fără aviz de la Statul Major al Armatei, fiind încălcată astfel atât legislația privind amplasarea de edificii în apropierea obiectivelor militare, cât și cea în construcții.
De-abia după aproape 3 ani, în ianuarie 2014, la 2 luni de la începerea oficială a lucrărilor de construire a facilității americane Aegis Ashore de la Deveselu, Primăria Stoenești a cerut Prefecturii Olt sprijin pentru demolarea saivanului, care a sesizat la rândul său Consiliul Județean și Inspectoratul în Construcții Olt. Aceste două instituții i-au pus în vedere proprietarului să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire pentru saivan, dându-i termen pentru acest demers până pe 20 martie 2014.
Între timp, însă, au apărut Legile 290/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, și 73/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecția obiectivelor militare care fac parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, care au introdus restricții speciale cu privire la regimul construcțiilor din apropierea bazei militare de la Deveselu ce găzduiește sistemul american antirachetă Aegis Ashore.
Astfel, la începutul anului 2014, problema proprietarului era că, din cauza faptului că saivanul fusese construit fără autorizație și nici nu fusese înscris în evidențele fiscale și de cadastru ale Primăriei, acesta nu era considerat construcție finalizată la data intrării în vigoare a Legii 73/2013 și nu putea beneficia de prevederea acesteia potrivit căreia restricțiile nou-introduse nu se aplicau construcțiilor deja existente. Mai mult, din același motiv, în cazul unei decizii de demolare din partea autorităților, în baza acelorași restricții, nu era îndreptățit la despăgubiri.
Cu toate acestea, a încercat să intre în legalitate și a obținut în instanță, în aprilie 2014, recunoașterea oficială a dreptului de proprietate asupra saivanului, pentru a-l putea înregista în evidențele fiscale și de cadastru ale primăriei Stoenești.
Ulterior, a obținut și certificat de urbanism de la Consiliul Județean Olt și a solicitat aviz de la MApN, necesar pentru eliberarea autorizației de construcție. Ministerul i-a respins însă solicitarea. De asemenea, a cerut despăgubiri în valoare de 81.841 lei (circa 18.000 euro) pentru situația în care ar fi fost obligat să demoleze saivanul. În mai 2014, însuși premierul de atunci, Victor Ponta, și-a trimis Corpul de Control la fața locului pentru a verifica situația.
În august 2014, Bleja a dat în judecată MApN, cerând instanței să oblige Statul Major al Armatei să emită aviz pozitiv pentru construirea saivanului, necesar pentru obținerea post-factum a autorizației de construcție și calificarea pentru despăgubiri în cazul unei decizii de obligare la demolare. Bleja a pierdut însă procesul, atât la Curtea de Apel București (în 2015), cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție.
"Cum construcția recurentului-reclamant se află la o distanță aflată în imediata proximitate a gardului perimetral al Unității Militare nr. 01871 Deveselu (4,70 metri – n.r.), Înalta Curte reține că emiterea avizului negativ pentru autorizarea lucrărilor de construcții s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, fiind prohibit a se executa astfel de lucrări pe amplasamente aflate în interiorul zonei restricționate, conform prevederilor art. 2 lit. c) și ale art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 73/2013 (pe o rază de 35.000 de metri de la unitatea militară – n.r.). Prin urmare, solicitarea recurentului-reclamant de a fi casată sentința atacată și trimisă cauza în fața primei instanțe, spre rejudecare, în vederea administrării probei cu expertiza tehnică în construcții, pentru verificarea regimului de înălțime al imobilului în discuție, este una neîntemeiată, în contextul argumentelor expuse anterior, ce au justificat legalitatea emiterii avizului negativ în raport de distanța amplasamentului propus față de gardul perimetral al bazei militare din localitatea Deveselu, de natură a aduce atingere regimului distanței minime reglementate în interiorul zonei de protecție, de la care se pot executa lucrări de construire", a decis ÎCCJ în ianuarie anul acesta.
În noiembrie 2016, MApN l-a dat în judecată pe Dumitru Bleja la judecătoria Caracal pentru a obține decizie de demolare a saivanului, proces în care instanța s-a pronunțat recent.
"Admite acțiunea reclamantului MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE în contradictoriu cu pârâtul BLEJA DUMITRU. Obligă pârâtul să demoleze imobilul cu destinație grajd de animale edificat pe terenul proprietatea pârâtului în suprafață de 0,85 ha teren arabil extravilan situat pe raza comunei Stoenești, jud Olt în T 4950 ( T49-50), P62, iar în cazul în care acesta refuză, să fie autorizat reclamantul să procedeze la demolarea construcției mai sus menționate pe cheltuiala pârâtului. Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul BLEJA DUMITRU - reclamant reconvențional, în contradictoriu cu reclamantul MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE- pârât reconvențional. Obligă reclamantul MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE- pârât reconvențional, la plata sumei de 17.983,5 lei către pârâtul BLEJA DUMITRU - reclamant reconvențional, reprezentând 1 cin c/v materialelor și manoperei necesare edificării imobilului cu destinație grajd de animale. Obligă pârâtul BLEJA DUMITRU - reclamant reconvențional, la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către reclamantul MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE - pârât reconvențional. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare", se menționează în decizia instanței.
Acordurile SUA cu România și Polonia cu privire la desfășurarea de sisteme de apărare antirachetă americane Aegis Ashore în cele două țări vor trebui renegociate pentru a permite instalarea și a unor capabilități de apărare antiaeriană a bazelor militare din cele două state care găzduiesc scuturi antirachetă, a declarat în primăvară șeful Agenției de Apărare Antirachetă din cadrul Pentagonului, generalul Samuel Greaves. Acesta a afirmat, pentru publicația americană Inside Defense, că actualele acorduri privind utilizarea terenurilor semnate de SUA cu România și Polonia în vederea desfășurării sistemelor Aegis Ashore prevăd doar capabilități de apărare antirachetă, iar adăugarea de capabilități de apărare antiaeriană ar presupune renegocierea acestor pacturi.
Forma finală a bugetului Pentagonului pe anul fiscal 2018 (octombrie 2017 – septembrie 2018), rezultată în urma concilierii versiunilor Camerei Reprezentanților și Senatului, conținea o prevedere privind instalarea de capabilități de apărare antiaeriană a bazei militare de la Deveselu ce găzduiește scutul american antirachetă Aegis Ashore, prevedere care fusese eliminată de Senat în septembrie anul trecut în urma solicitării în acest sens a Casei Albe și despre care Profit.ro a scris pe larg, printre altele aici și aici. Agenția de Apărare Antirachetă a SUA (Missile Defense Agency - MDA) a efectuat un studiu pentru a vedea ce opțiuni are la dispoziție pentru a adăuga capabilități de apărare antiaeriană la sistemele Aegis Ashore, potrivit generalului Greaves. Acest lucru ar permite scutului de la Deveselu să facă față atât unor atacuri cu rachete balistice, cât și unor amenințări aeriene care zboară la altitudini mai joase, acesta urmând astfel să atingă o capacitate de apărare similară cu cea a sistemelor Aegis navale ale SUA.
Scutul antirachetă de la Deveselu a fost declarat oficial a fi operațional în mai 2016. Sistemul a costat circa 800 de milioane de dolari și este compus din 24 de interceptoare SM-2 și dintr-un radar antibalistic. Poziția oficială a NATO este că sistemul Aegis Ashore de la Deveselu are un rol pur defensiv, obiectivul său fiind de a descuraja acțiuni agresive din partea unor state cu veleități nucleare din Asia și Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.
