Ministerul Finanțelor a împrumutat 722 de milioane de lei pe 5 ani, la o dobândă medie de 9,23%. Randamentul, deși foarte ridicat față de precedenții 10 ani, este în ușoară scădere față de nivelul de la sfârșitul săptămânii trecute, în condițiile în care titlurile în lei au beneficiat de ameliorarea contextului regional.
Finanțele anunțau un împrumut de 400 de milioane de lei, dar au primit oferte ridicate ca volum din piață de 1,1 miliarde de lei, așa că au extins suma împrumutată. Randamentul mediu al licitației a fost de 9,23% și cel maxim de 9,26%. La începutul săptămânii, Finanțele luau circa 429 de milioane de lei din piață la 9,68%, un nou maxim de dobândă de după criza financiară și economică din 2009-2010.
Randamentele pe termen lung s-au dublat în ultimul an și curba s-a aplatizat, în contextul inflației foarte ridicate (aproape 16% în România în septembrie), de două cifre, și al întăririi politicilor monetare la nivel global.
Condițiile din piețele din regiune s-au relaxat ușor în ultima săptămână – randamentele titlurilor românești pe 10 ani au scăzut cu 44 de puncte de bază la 9,14% în piața secundară.
”Randamentele obligațiunilor guvernamentale în lei au crescut la finalul săptămânii trecute iar ulterior au scăzut, într-o mișcare sincronizată cu cea a randamentelor obligațiunilor din Statele Unite și Germania. Așteptările participanților din piețe de reducere a pasului de majorare a dobânzii de către FED au condus la reducerea randamentelor obligațiunilor pe piețele dezvoltate”, arată o notă de analiză a BCR Cercetare.
Cele mai ample scăderi ale randamentelor au fost în Ungaria și Polonia, unde ratele au revenit sub 10%, respectiv 8%.
În plan extern, Banca Centrală Europeană a majorat rata cheie cu 0,75 puncte procentuale, cel mai mare pas din ultimul deceniu, în contextul inflației de aproape 10%.
În plan intern, datele de execuție bugetară la 9 luni arată un deficit de 3,04% din produsul intern brut, mai mic decât cel din aceeași perioadă a anului trecut de 3,75% din PIB. Potrivit BCR, structura bugetului s-a îmbunătățit ușor față de aceeași perioadă din anul trecut - raportul dintre cheltuielile bugetare rigide (salarii plus asistență socială) și veniturile ciclice (venituri fiscale plus contribuțiile de asigurări sociale) a fost de 80,7% în primele nouă luni din 2022 față de 84,8% în primele nouă luni din 2021.
Cheltuielile bugetare au accelerat într-un ritm similar încasărilor – 18,6% față de 22,6%.
”Creșterea inflației din prezent sprijină reducerea deficitului bugetar prin inflatarea PIB-ului nominal și a veniturilor guvernamentale, în timp ce ajustarea în sus a cheltuielilor bugetare vine cu o anumită întârziere”, arată analiza BCR.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze, cu un deficit de cont curent de circa 6,1% din PIB la 8 luni, față de 7% pe întreg anul trecut. Investițiile străine în creștere nu acoperă decât parțial deficitul de cont curent mai mare.
Creșterea costurilor de finanțare în lei a determinat companiile cu acces la piețele financiare externe să-și majoreze împrumuturile în valută.
