Guvernul va transmite Comisiei Europene în primăvara acestui an, cel mai târziu în luna aprilie, un nou program de convergență prin care România va trebui să anunțe dacă menține anul 2019 ca moment pentru adoptarea monedei euro sau va amâna această dată pe care niciun oficial nu o consideră acum fezabilă, ci doar un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie.
Un răspuns la această temă ar putea fi conturat la conferința "Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro", organizată de Profit.ro pe 15-16 martie, găzduită de Banca Națională a României și la care vor participa, printre alții, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, prim-ministrul Dacian Cioloș, importanți miniștri economici și redutabili oameni de afaceri.
Detalii despre această conferință care îi va reuni pentru prima dată în acest an pe cei mai importanți actori de pe scena politică și cea economică pot fi aflate aici.
În conformitate cu Tratatul UE, la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care dorește să adere la zona euro, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană evaluează modul în care statele membre îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice.
Aceste condiții constau în patru criterii economice de stabilitate, mai exact situația finanțelor publice, stabilitatea prețurilor, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung care trebuie respectate în mod sustenabil.
Mai mult, înainte de a intra în zona euro, o țară trebuie să respecte dincolo de criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, și restricțiile ERM-2, în cadrul căruia moneda națională să fluctueze pe o perioadă de doi ani într-un intervalul de plus-minus 15% față de euro.
Evoluțiile din ultimul deceniu au arătat, mai ales după criza din 2008 și salvarea la limită a Greciei, că pentru aderarea la Zona Euro este insuficientă atingerea unor parametri macroeconomici nominali. Tot mai mulți economiști sunt de părere că adoptarea monedei euro trebuie realizată în momentul în care s-a atins un grad de convergență reală cât mai înalt, ceea ce înseamnă, printre altele, o creștere a productivității și a PIB-ului pe cap de locuitor la un nivel cât mai aproape de media statelor din Zona Euro.
În aceste condiții, strategiile de dezvoltare trebuie să identifice acele reforme structurale și axe prioritare care ar putea duce la o creștere economică susținută și sustenabilă pentru o perioadă mai lungă de timp. Toate aceste măsuri au ca finalitate potențarea capitalului, al forței de muncă și în cele din urmă al productivității, care să permită un proces de catching up cât mai rapid.
În timp, autoritățile române au stabilit câte un an ca țintă pentru adoptarea monedei euro, explicând că astfel doresc să arate angajamentul țării pentru a intra în zona euro, dar au împins ulterior acest termen, România nefiind încă practic pregătită pentru un astfel de angajament.
În 2012, Guvernul anunța că România își menține obiectivul asumat anterior de adoptare a monedei euro în 2015, prin intrarea în mecanismul ERM II în 2013-2014.
CITEȘTE ȘI Vino la WeLoveDigital.forum pe 28-29 martie să afli în premieră cele mai noi tendințe din industria digitală Reprezentanții Guvernului și cei ai BNR arătau că probabilitatea ca România să nu poată intra în mecanismul ratelor de schimb în 2013, condiție obligatorie pentru intrarea în zona euro în 2015, este foarte ridicată, însă obiectivul trebuie menținut ca semnal politic.
Doi ani mai târziu, în 2014, România a transmis Comisiei Europene noul program de convergență, pentru perioada 2014-2017, în care îi anunța pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro "va deveni un obiectiv realizabil și necesar" la 1 ianuarie 2019.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a arătat atunci că fixarea unui obiectiv ambițios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a țării, dar a atenționat că aceasta presupune o bună înțelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare și un consens larg politic și social. Între timp, mai multe state din Europa Centrală și de Est au amânat termenele pentru trecerea la moneda unică, deși acest proces reprezintă o obligație asumată de toate statele din Uniunea Europeană.
În septembrie anul trecut, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că ținta de adoptare a monedei europene în 2019 nu mai este fezabilă, întrucât România ar trebui să intre în anticamera zonei euro cel târziu în iunie 2016, astfel că este necesară o foaie de parcurs agreată la nivel național, înainte de a stabili data aderării.
"Ținta 2019 pentru euro nu mai este fezabilă pentru că ar fi trebuit ca, cel mai târziu în iunie 2016, să intrăm în ERM II, anticamera zonei euro, pentru care pregătirea e complicată. Tehnic nu mai este posibil, char dacă am dori politic", a spus atunci Isărescu.
Acum, noul Guvern, instalat în luna noiembrie a anului trecut și condus de prim-ministrul Dacian Cioloș, trebuie să decidă dacă va menține termenul de 2019 sau va avansa, împreună cu Banca Națională, o nouă dată.
Programul de convergență al României, care trebuie să indice și un astfel de termen, este revizuit anual și transmis la Bruxelles după aprobarea de către Guvern.
