Consiliul Fiscal consideră că scenariul asumat de guvern în rectificarea bugetară, care se bazează pe o evoluție negativă a Produsului Intern Brut (PIB) de doar 1,9%, este unul excesiv de optimist și avansează alte două scenarii, unul cu o scădere economică de 4-6% și unul cu o contracție cuprinsă între 8 și 9%. Și deficitul asumat prin rectificare, de 6,7% din PIB, este calificat drept unul puțin realist, în scenariu cel mai negativ el putând ajunge la 10,4% din PIB, susține Consiliul Fiscal.
Instituția “apreciază că proiecția asumată de Guvern la rectificarea actuală este excesiv de optimistă în raport cu situația de fapt. De aceea, sunt luate în analiză și alte două scenarii, care, consideră CF, au fiecare o plauzibilitate relevantă: un scenariu cu o contracție a PIB între 4 și 6% și altul cu o contracție între 8 și 9%”.
În ofinia membrilor Cosiliului, deficitul bugetar probabil, admițând cadrul macroeconomic asumat de Guvern, este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB. Riscurile la adresa acestei estimări sunt înclinate pe partea negativă, respectiv în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai mare.
Astfel, în condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 4% și 6% veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 7 - 14 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 8,1% - 8,9% din PIB. Trebuie precizat faptul că descreșterea suplimentară a PIB real față de scenariul asumat de Guvern, cuprinsă între 2,1 și 4,1% în acest caz, a fost presupusă a corespunde unei scăderi între 2,1 și 4,1% a PIB nominal comparativ cu estimarea curentă a acestuia de 1.082,1 mld. lei.
Alternativ, în condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 8% și 9%, veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 21 – 24,5 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 9,9% - 10,4% din PIB.
"Nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune mare asupra posibilității de finanțare în contextul în care accesul la resurse pe piețele externe devine din ce în ce mai problematic - mai ales pentru economiile emergente. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanțare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% și 14,3% din PIB în funcție de scenariile considerate în 2020, respectiv între 119,5 miliarde lei și 144,3 miliarde lei. Deși regulile fiscale au fost suspendate temporar în UE, acoperirea unui asemenea necesar de finanțare comportă provocări foarte mari pentru România, ce derivă din capacitatea limitată de absorbție de datorie a pieței interne, incertitudini cu privire la disponibilitatea finanțării pe piețele externe, costul finanțării, nivelul scăzut și posibila deteriorare a ratingului suveran ș.a", precizează analiza Consiliului Fiscal.
Membrii Consiliului estimează totodată că în lipsa unor măsuri de corecție, datoria publică a României ar ajunge la 62,3% din PIB în 2025, și la circa 91,2% din PIB în 2030 (fără a lua în calcul efectele fiscal-bugetare ale pandemiei).
