Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a explicat, vineri, într-o declarație susținută la Cotroceni, că veniturile din bugetul pe 2019 sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subevaluate și că cifrele arată că banii din buget nu asigură plata tuturor pensiilor.
„Prognozele macroeconomice aflate la baza proiectului de buget pentru 2019 sunt excesiv de optimiste, de unde rezultă o serie de riscuri în planul stabilității finanțelor publice. Prognozele anului 2019 sunt mult mai îndepărtate de un scenariu realist chiar decât cele aferente anului 2018”, a declarat Marinescu, potrivit News.ro.
El a amintit că, în anul 2018, Comisia Națională pentru Prognoză a venit, succesiv, cu diverse scenarii în privința creșterii economice: inițial 5,5%, apoi creștere la 6,1%, apoi reducere la 5,5%, apoi iar reducere, la 4,5%, pentru a descoperi, în final, că Institutul Național de Statistică publică pentru 2018 o creștere economică de doar 4%.
„Aceste evoluții din 2018 au confirmat că prognozele organismelor internaționale au fost mult mai aproape de realitate, în comparație cu prognozele eșuate ale Guvernului. Pentru 2019, scenariul de creștere economică de 5,5% înseamnă orice altceva, nu și prognoză macroeconomică responsabilă, în special în situația în care importante economii partenere ale României resimt deja o încetinire economică”, a adăugat Cosmin Marinescu.
Consilierul prezidențial a precizat că Guvernul avea obligația legală să argumenteze, în Raportul care însoțește bugetul, diferențele semnificative față de scenariul macrobugetar al Comisiei Europene, a cărei prognoză este în prezent de doar 3,8%.
„Insist asupra faptului că prognozele de creștere economică vehiculate în prezent sunt anterioare adoptării OUG 114/2018, ale cărei măsuri intempestive și hazardate afectează sustenabilitatea unor sectoare economice esențiale pentru România. Evaluările recente din partea unor agenții ne arată că pot urma prognoze economice chiar mai scăzute, cu perspective negative, de încetinire a dinamicii economice. Care sunt implicațiile? Un scenariu macrobugetar nerealist, așa cum ne prezintă Guvernul, înseamnă venituri pe hârtie, adică venituri care nu vor fi colectate în realitate. De unde rezultă că surse importante de cheltuieli sunt incerte, sunt lipsite de fundament”, a explicat Marinescu.
El a spus că este elocvent exemplul execuției bugetare a anului trecut, când veniturile fiscale – cele care arată eficiența activității ANAF – au fost cu aproape 3 miliarde lei sub nivelul programat inițial prin legea bugetului.
„Analizele proiectului de buget pentru 2019 ne arată că veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adică 1% din PIB, ceea ce reprezintă foarte mult în raport cu nivelul estimat al deficitului bugetar. Este lipsită de credibilitate obligația asumată discreționar de Guvern privind colectarea suplimentară de către ANAF a 7,5 miliarde lei, fără să fi fost prezentat un plan concret de măsuri care să arate creșterea eficienței în colectarea veniturilor. Așadar, conform documentelor Guvernului, venituri fiscale de 7,5 miliarde de lei sunt bazate exclusiv pe promisiuni. În timp ce creșterea cheltuielilor bugetare este certă, pentru salarii, pentru pensii, aceste venituri se bazează pe promisiuni”, a mai declarat consilierul prezidențial.
Cosmin Marinescu a menționat că veniturile din TVA, de exemplu, sunt proiectate în bugetul pentru 2019 cu o creștere de aproape 17% față de anul trecut, atunci când creșterea a fost de doar 11%, procent obținut oricum în mod speculativ, adică prin amânarea unor rambursări de TVA aferente ultimelor luni ale anului 2018.
„Oricum, în 2018, încasările din TVA au fost sub nivelul programat inițial prin legea bugetului. Merită astfel invocată opinia Consiliului Fiscal, care arată că veniturile din TVA sunt supraevaluate cu circa 5 miliarde lei. De asemenea, veniturile din accize sunt și acestea supraevaluate, prin asumarea discreționară a unor încasări suplimentare de circa 1 miliard lei, în ciuda faptului că, în 2018, încasările din accize au fost și ele sub programul inițial”, a adăugat el.
Marinescu a spus că „analiza proiectului de buget arată subestimarea unor capitole de cheltuieli sau chiar ajustări negative deliberate, așa cum s-ar putea să stea lucrurile chiar în cazul pensiilor”.
„De exemplu, în proiectul de buget pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie, cheltuielile cu pensiile din Bugetul asigurărilor sociale de stat erau prevăzute la 69,3 miliarde lei. După doar o săptămână, în bugetul adoptat de Guvern în 8 februarie, cheltuielile cu pensiile au devenit 68,1 miliarde lei, deci cu 1,2 miliarde lei mai puțin. Aceste prevederi au fost apoi votate în Parlament, pe 15 februarie. Este deosebit de importantă clarificarea acestei situații, care poate arăta că banii din buget nu asigură necesarul pentru plata tuturor pensiilor. Calculele ne arată cheltuieli cu pensiile subestimate cu circa 1,4 miliarde lei”, a subliniat consilierul prezidențial.
„De exemplu, oricine dorește poate aproxima cheltuielile necesare cu pensiile în 2019, luând în considerare cheltuiala lunară cu pensiile din ultimele luni ale anului trecut. Atunci cheltuiala lunară a fost 5,51 miliarde lei. Luăm în considerare apoi majorarea punctului de pensie cu 15%, de la 1 septembrie 2019, așa cum Guvernul a anunțat, și astfel ar rezulta un necesar pentru pensii de 69,5 miliarde lei, deci cu 1,4 miliarde lei peste cheltuielile bugetate, de doar 68,1 miliarde lei. Solicităm astfel să se clarifice aceste aspecte și să existe asigurarea că sumele destinate pensiilor vor fi incluse în buget integral, pentru întreg anul”, a mai spus el.
Marinescu a precizat că există și alte capitole de cheltuieli susceptibile de subestimare, cum ar fi, de exemplu, cheltuielile cu contribuția României la bugetul Uniunii Europene
„În privința investițiilor, tocmai pentru că bugetul anului 2019 a fost prezentat drept un buget al investițiilor, este elocventă reducerea cheltuielilor de capital din bugetele autorităților publice locale cu peste 1 miliard lei față de execuția anului anterior, ceea ce, evident, va afecta negativ proiectele de investiții ale autorităților locale. În esență, investițiile din bani naționali pentru autoritățile publice locale se găsesc, în bugetul 2019, la un minim istoric de 1,2% din PIB. Deși investițiile sunt puține, sunt și întârziate. Guvernul însuși a periclitat investițiile autorităților publice locale, prin întârzierea cu care a trimis bugetul în Parlament, întârziere de 3 luni de zile - 11 februarie 2019 față de termenul legal de 15 noiembrie 2018”, a declarat Cosmin Marinescu.
El a precizat că bugetele locale trebuie să suporte diferența dintre 6,5 miliarde lei, cheltuielile cu transferul asistenței sociale în sarcina bugetelor locale și 4 miliarde lei, cât reprezintă TVA de echilibrare.
„Așadar, găselnița Guvernului înseamnă pentru bugetele administrației publice locale o „notă de plată” în plus, din venituri proprii, de circa 2,5 miliarde lei, bani care, evident, puteau fi folosiți pentru investiții și pentru dezvoltarea comunităților locale. În acest context, numeroase primării se pot confrunta cu bugete insuficiente, la limita necesarului de funcționare, ceea ce ar putea afecta inclusiv sistemul de asistență socială descentralizat la nivelul autorităților publice locale”, a adăugat Marinescu.
Consilierul prezidențial a precizat că toate aceste elemente au fost surprinse în cererea de reexaminare a președintelui asupra bugetului, inclusiv cu trimitere la baza legală deficitară a acestei „descentralizări pe jumătate” - în sarcina bugetelor locale.
„Astfel, solicităm Parlamentului să reexamineze atât fundamentarea legală, cât și latura financiară a acestei schimbări în finanțarea sistemului de asistență socială”, a spus el.
