Rata anuală a inflației a scăzut de la 9,7% în decembrie la 9,6% în ianuarie, peste estimarea mediană a analiștilor de 9,4%.
Surpriza cea mai mare a venit din creșterea puternică, cu 9,1% față de decembrie, a tarifelor la salubritate, apă și canalizare – categorie care are creșteri mari în ultimii ani. Această evoluție a contribuit semnificativ la creșterea prețurilor serviciilor cu 1,6% lunar.
Și alimentele s-au scumpit ușor peste așteptări, cu un avans de 0,9% lunar, în timp ce produsele nealimentare s-au scumpit 0,5%.
„În pofida ratei mari a inflației, detaliile arată un context inflaționist mai reținut. Având în vedere publicarea datelor sub așteptări legate de PIB săptămâna trecută, economia se confruntă deja cu o contracție notabilă, o evoluție care ar trebui să exercite o forță dezinflaționistă puternică în trimestrele următoare”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
În termeni anuali, alimentele s-au scumpit cu 7,9%, mărfurile nealimentare cu 10% și serviciile cu 11,6%.
Economiștii ING consideră că presiunea inflaționistă dinspre servicii continuă se disipeze, pe fondul încetinirii creșterilor salariale (acestea sunt în scădere în termeni reali) și a unui mediu economic mai slab.
Banca olandeză își păstrează estimarea de inflație la 4,5% pentru finele acestui an și se așteaptă ca în următoarele luni rata să graviteze mai degrabă în jurul a 9% decât spre 10%, iar din iulie-august să coboare semnificativ, pe fondul unui efect de bază.
BCR majorează însă prognoza de inflație de la 3,7% la 4,4%, mai ales pe fondul revizuirii estimărilor externe și a încorporării tendințelor de prețuri ale mărfurilor pe piețele internaționale.
„Având în vedere discuțiile în curs privind extinderea plafonării prețului gazelor naturale până în 2027, riscurile de creștere legate de prețurile reglementate la gaze par atenuate. Plafonarea adaosurilor comerciale pentru unele produse alimentare de bază ar putea fi, de asemenea, extinsă și potențial legată de un anumit prag de inflație. Cu toate acestea, dacă acest ultim plafon expiră la sfârșitul lunii martie, așa cum se așteaptă în prezent, ar putea introduce unele riscuri de creștere în prognoza noastră”, notează economiștii BCR Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță.
BCR estimează o inflație de 4,5% în 2027, tot peste ținta BNR de maximum 3,5%, având în vedere că noul mecanism de tranzacționare a emisiilor (ETS2) la nivel european va avea un impact de 0,8-0,9 puncte procentuale în inflație.
Inflația de bază (CORE2 ajustat), din care sunt excluse o serie de prețuri volatile și administrate, și care este îndeaproape urmărită de banca centrală, a rămas la 8,5% în ianuarie. BCR estimează că aceasta va scădea la 4% la finele anului.
Scăderea dobânzilor se lasă așteptată
„Continuăm să ne așteptăm la prima reducere a ratei dobânzii în 2026 la ședința din mai, având în vedere natura recentei creșteri a inflației, care rămâne în mare parte determinată de ofertă și legată de măsurile de consolidare fiscală”, arată economiștii BCR.
Dacă inflația mare reclamă dobânzi ridicate, pasa proastă a economiei ar cere, în teorie, condiții monetare mai relaxate, arată economiștii. După o creștere de doar 0,9% în 2024, într-un an cu deficit bugetar de peste 9%, 2025 a adus o încetinire la 0,6% a dinamicii PIB, cu un deficit în jurul a 8%. Mai mult, economia a înregistrat o recesiune tehnică nu numai la finele lui 2025, ci și la începutul lui 2024, arată datele revizuite.
Atât BCR, cât și ING și-au revizuit estimările de creștere economică, la 1%, respectiv 0,6%. UniCredit păstrează estimarea de „cel mult” 1,5% pentru avansul PIB în acest an.
„Scăderea salariilor reale, deteriorarea pieței muncii, încrederea consumatorilor sub nivelurile înregistrate în timpul primei carantine cauzate de Covid și creșterea mult sub potențial a PIB din ultimii doi ani, care a marcat două episoade de recesiune tehnică, susțin începutul ciclului de relaxare în luna mai”, arată economiștii BCR.
BNR a redus ultima oară dobânda cheie, la nivelul actual de 6,5%, în august 2024.
ING se așteaptă ca BNR să adopte un ton mai favorabil unei politici relaxate la ședința din această săptămână.
„Deși nu anticipăm o tăiere imediată a dobânzilor, comunicarea BNR care va însoți raportul de inflație pe luna februarie ar putea pune temelia următorului ciclu de relaxare monetară”, arată economiștii ING Bank România.
ING Bank se așteaptă la prima tăiere de rate în luna mai, cu 25 de puncte de bază, cu un total de 100 de puncte de bază în 2026.
UniCredit estimează menținerea ratei cheie la ședința de marți și o scădere de 100 de puncte de bază pe parcursul acestui an.
BCR vede tăieri totale de 125 de puncte de bază în acest an, la 5,25% pe an. Prima tăiere este așteptată pentru mai, însă economiștii băncii avertizează că momentul ar putea fi amânat pentru august, dacă BNR nu va fi convinsă că procesul dezinflației este ireversibil înainte de a da drumul la tăieri.
Economiștii BCR notează reducerea dobânzilor în piața interbancară, după episodul de creștere abruptă de după alegerile din mai anul trecut, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piața interbancară.
În acest context de lichiditate ridicată (42 miliarde de lei zilnic în ianuarie), rata relevantă în piață va rămâne cea a facilității de depozit, la 5,5% acum.
