Deficitul de cont curent a sărit de 30 de miliarde de euro în 2025. Revenire pentru investițiile străine. Datoria externă crește simțitor GRAFIC

Deficitul de cont curent a crescut în 2025 la 30,1 miliarde de euro, de la 28,9 miliarde de euro în 2024. Ponderea în produsul intern brut a scăzut ușor de la 8,2% la 8%, evoluție sub scăderea deficitului bugetar (cash) de la 8,7% la 7,7%. Unii economiști consideră că deficitul fiscal este cel care generează mare parte din deficitul de cont curent.

În comerțul cu bunuri, deficitul s-a redus cu 637 de milioane de euro, la 32,3 miliarde de euro.

CITEȘTE ȘI România, în recesiune tehnică - Fifor, PSD: Începe evaluarea politică. Iar evaluarea va avea inevitabil un nume, unul cu care acest episod va intra în literatura de specialitate: efectul Ilie Bolojan asupra economiei României

Balanța serviciilor și-a majorat excedentul cu 369 de milioane de euro, în principal pe fondul creșterii puternice, de aproape 1,2 miliarde de euro, la 6,1 miliarde de euro, a excedentului înregistrat de sectorul transporturilor. O creștere de peste 600 de milioane de euro s-a înregistrat și în cazul sectorului IT&C, la 6,9 miliarde de euro.

Pe de altă parte, deficitul din turism a urcat cu aproape 1 miliard de euro, la 4,6 miliarde de euro, pe fondul creșterii sumelor cheltuite de români în străinătate.

Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit cu aproape 1,9 miliarde de euro mai mare, la 10,2 miliarde de euro. Evoluția s-a datorat în principal creșterii sumele din profiturile nete datorate acționarilor străini cu circa 1,1 miliarde de euro, la 11,8 miliarde de euro.

Aceste sume s-au întors într-o anumită măsură prin reinvestirea profiturilor, care a urcat de la 3 miliarde de euro la 4,1 miliarde de euro, astfel că ieșirile nete din dividende au stagnat la 7,6 miliarde de euro.

CITEȘTE ȘI Proprietarii de apartamente - mai dispuși să negocieze prețurile. Singura excepție de la regulă

Investițiile străine directe au urcat ca flux de la 5,6 miliarde de euro la 8,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după 2022 – cu o pondere în PIB de 2,2%, față de 1,6% în 2024 și 2% în 2023, însă mai redusă decât nivelurile de 3,5-3,7% atinse în 2021 și 2022.

Acoperirea deficitului de cont curent cu investiții străine a urcat semnificativ, de la 18% la 32%.

Un alt factor important care a deteriorat balanța primară este cel al plăților nete pentru datorie, care au urcat de la 3,7 miliarde de euro la 4,5 miliarde de euro. Pe măsură ce crește datoria publică externă, cresc și acest plăți.

Excedentul balanței veniturilor secundare a scăzut de 709 milioane de euro la 290 de milioane de euro.

CITEȘTE ȘI Retailul, la cea mai slabă creștere din ultimii 12 ani. Este așteptată o revenire în 2026 GRAFICE

Contul de capital, care include fondurile europene destinate investițiilor pe termen lung, a primit o infuzie de 7,2 miliarde de euro în 2025, față de 5,2 miliarde de euro în 2024, sume reprezentate în special de intrările administrației publice, care au urcat cu peste 2 miliarde de euro, la 6,9 miliarde de euro.

Contul curent a mai fost finanțat și cu emisiune de obligațiuni de stat externe, care anul trecut a atins 14,4 miliarde de euro, similar celui din 2024, și de împrumuturi de 5,5 miliarde de euro (față de 3,8 miliarde de euro în 2024).

Creștere puternică a datoriei externe

Datoria externă totală a urcat cu 23,9 miliarde de euro, la 227,3 miliarde de euro – aceasta include creșterea creditelor intragrup (considerate investiție străină directă) de la 49,5 miliarde de euro la 51,2 miliarde de euro.

Fără creditele intragrup, datoria externă a urcat de la 154 de miliarde de euro la 176 de miliarde de euro.

CITEȘTE ȘI HARTĂ Record de spații industriale și de logistică închiriate în România. Stocul ajunge la aproape 8 milioane metri pătrați

Datoria guvernului a urcat de la 107 miliarde de euro la 125,6 miliarde de euro, datoriile băncilor către băncile mamă s-au majorat de la 12,9 miliarde de euro la 14,9 miliarde de euro, în timp ce datoriile firmelor au urcat ce la 29,6 miliarde de euro la 32,5 miliarde de euro. Se observă, astfel, deloc surprinzător, că statul a generat și cea mai mare creștere de datorie externă, în contextul deficitului bugetar ridicat.