Unii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au susținut creșterea ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale, așa cum așteptau analiștii, la cea mai recentă ședință de politică monetară, având în vedere inflația ridicată, ce va depăși 8% în prima parte a anului viitor. În schimb, a fost luată decizia, cu majoritate de voturi, ca dobânda de referință să fie crescută cu doar 0,25 de puncte și să fie extins coridorul simetric din jurul ratei cheie. Este o situație rară aceasta în care întreaga conducere nu cade de acord înaintea votului.
Ce așteptări au băncile în legătură cu veniturile clienților în perioada următoare, produsele bancare ale viitorului, ce se va întâmpla pe bursă și cu RCA anul viitor, alături de multe alte teme, va fi anunțat la Videoconferința Profit Financial.forum - Finanțăm repornirea economiei - Ediția a IV-a.
Videoconferința, programată pentru 8 decembrie, va fi organizată cu sprijinul Garanti BBVA, Philip Morris România, UniCredit Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank și Grupul Nordis, urmând să fie transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV.
Detalii AICI
Toți membrii Consiliului au considerat că rata cheie trebuie majorată din nou, după o creștere de 0,25 pp în octombrie la 1,5%, dar nu a existat un consens cu privire la amploarea creșterii.
Inflația a ajuns la 7,9% în octombrie și este prognozată de către banca centrală să fie de 7,5% la finele anului, respectivă să ajungă la 8,4% în aprilie anul viitor, prognoza fiind revizuită puternic în sus. Abia în 2023 ar urma inflația să revină în ținta de maximum 3,5%.
Cu o inflație atât de ridicată, deși atribuită în principal unor șocuri dinspre ofertă – scumpirea energiei și materiilor prime – există pericolul creșterii anticipațiilor inflaționiste și inclusiv pericolul unei spirale salarii-prețuri, arată BNR.
Însă banca centrală se arată îngrijorată de deteriorarea perspectivelor economice în condițiile în care politica monetară devine prea restrictivă – deși mandatul băncii centrale este doar pentru stabilitatea prețurilor.
“Majoritatea membrilor Consiliului au susținut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, având în vedere natura șocurilor responsabile de înrăutățirea substanțială a evoluției recente și viitoare a inflației totale și a celei de bază, precum și perspectiva creșterii mult mai lente și la valori sensibil mai joase decât s-a anticipat anterior a excedentului de cerere agregată, implicit a presiunilor lui inflaționiste, pe orizontul scurt și mediu de timp. S-a arătat că o creștere graduală a ratei dobânzii-cheie este justificată și de incertitudinile mari asociate acțiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflației și de riscurile predominant în sens descendent induse de acestea la adresa perspectivei pe termen mediu a inflației – cea care poate fi vizată de instrumentele politicii monetare”, arată BNR în minuta ședinței din 9 noiembrie.
“Turturelele” (doves) din BNR au susținut majorarea cu doar 0,25 puncte inclusiv prin argumentul tradiției, care ar urma să facă politica monetară mai predictibilă – deși BNR nu practică forward guidance precum alte bănci centrale – și “să crească importanța și relevanța semnalului dat” prin menținerea constantă a pasului de majorare a ratei cheie. Ultima parte sugerează o nouă creștere de aceeași amploare în ianuarie.
Analiștii așteptau o majorare a ratei cheie de cel puțin 0,5 puncte procentuale. Argumente în acest sens fiind inflația foarte ridicată și poziția BNR în regiune – celelalte bănci centrale au mutat agresiv în ultima perioadă, cele mai mari surprize venind de la Banca Poloniei și Banca Cehiei – recent și Banca Ungariei a crescut din nou dobânda cheie la 2,1 (+0,3 pp). În plus, România are o poziție externă considerabil mai proastă.
Aceste argumente au fost luate în considerare și de câțiva membri ai CA al BNR.
“S-a discutat și o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente amplitudinea revizuirii în sens ascendent a pattern-ului anticipat al inflației și prevalența riscurilor în sus la adresa acestuia decurgând din șocurile pe partea ofertei, precum și recenta abordare a unor bănci centrale din regiune și nivelul real al ratelor dobânzilor, alături de calendarul ședințelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala și următoarea ședință de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta”, arată minuta.
Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă - majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%. Doi membri au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2%. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă - extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, și, în unanimitate, păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.
