Băncile din România au cerut deja în instanță anularea proceselor verbale de contravenție primite de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și au cerut suspendarea efectelor ordinului emis de președintele ANPC prin care ar fi obligate să emită noi grafice de rambursare pentru credite și să ia măsuri “optime” pentru reducerea gradului de îndatorare în cazul unor debitori.
ANPC a sancționat, luna trecută, 19 bănci pentru ”acțiuni înșelătoare” privind caracteristicile principale ale produselor de creditare.
BRD, BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank, Alpha Bank, OTP Bank, First Bank și Credit Europe Bank au solicitat la judecătorie anularea proceselor verbale de contravenție emise de ANPC în 15 mai. Acest litigii nu au primit încă termen și probabil va dura ani până vor primi decizii definitive. Este posibil ca și celelalte bănci să fi contestat procesele verbale și dosarele să nu apară pe portalul instanțelor.
Președintele ANPC a emis un ordin prin care obligă băncile să emită noi grafice de rambursare în care principalul datorat de consumatori să fie rambursat ”în rate egale pe întreaga perioadă de creditare în raport cu dobânda aferentă creditului”, ceea ce ar însemna trecerea la un sistem de rate descrescătoare, în care ratele curente ar crește cu circa 30%, deși suma totală de plată ar scădea. Altă interpretare este aceea că băncile ar trebui să împartă fiecare rată în jumătate capital, jumătate dobândă, ceea ce nu are sens – creditele s-ar închide într-un interval foarte lung de timp.
Opțiunea pentru a trece la noul sistem de rate ar urma să aparțină consumatorului, arată ordinul ANPC.
O altă prevedere a ordinului, care ar putea ridica mai multe probleme pentru bănci, arată că acestea ar trebui să vină cu ”soluții optime” pentru reducerea gradului de îndatorare pentru clienții a căror costuri cu ratele reprezintă un procent mai mare în venituri față de momentul contractării creditului. Decizia ANPC nu face referire la limita de îndatorare de 40% prevăzută de regulamentele BNR, ci la nivelul inițial de îndatorare a debitorului, și nici nu oferă alte detalii despre cum ar trebui să procedeze băncile.
Pe medie, la nivelul primului trimestru din 2023, gradul de îndatorare pentru creditele în sold era de 41%, nemodificat în ultimii doi ani și în scădere de la nivelul de circa 45% din 2018, potrivit datelor de la BNR.
Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, First Bank și Credit Europe Bank au cerut la Curțile de Apel suspendarea executării ordinului președintelui ANPC emis în 23 mai 2023, adică ca ordinul să nu producă efecte până nu se judecă conținutul acestuia. Aceste litigii ar trebui să se judece mult mai rapid decât cele privind procesele verbale și deja au primit termene în 15, 16 și 20 iunie.
Menționăm, de asemenea, că este posibil ca cererile celorlalte bănci să nu fie înregistrate pe portal și, totodată, ca unele bănci să nu fi apucat încă să depună cererile, având în vedere că au fost sancționate mai târziu de către ANPC, un exemplu fiind CEC Bank.
Sancțiunea ANPC a fost criticată nu doar de bănci, cum era de așteptat, ci și din interiorul ANPC, având în vedere că se leagă de modalitatea prevăzută de lege privind rambursarea creditelor, aceea în rate egale, care presupune că debitorul plătește mai multă dobândă în perioada inițială a creditului.
În conferința de presă în care a prezentat sancțiunile, conducerea ANPC a arătat că debitorii plătesc mai mult decât le-a fost prezentat inițial în graficele de rambursare și că de aici apar problemele, ceea ce este adevărat în multe cazuri, însă acest lucru nu are legătură cu modul de amortizare a creditului, ci cu faptul că împrumuturile au fost acordate preponderent cu dobândă variabilă, ceea ce a făcut ca ratele să sară abrupt cu ocazia creșterii inflației și a dobânzilor interbancare.
